Mark Rutte cere Regatului Unit și Europei să asigure NATO forța militară necesară în fața celui mai periculos context de securitate din ultima generație

NATO are nevoie de „mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei” pentru a face faţă celui mai periculos context de securitate cu care se confruntă Occidentul într-o generaţie. Declaraţia a fost făcută miercuri după-amiază de secretarul general al alianţei militare formate din 32 de ţări, în timpul unei vizite în Regatul Unit.

Mark Rutte a lăudat Marea Britanie pentru promisiunea de a majora cheltuielile pentru apărare în conformitate cu solicitările Statelor Unite. Declaraţia a fost făcută după întâlnirea cu prim-ministrul Andy Burnham, însă oficialul NATO a subliniat că efortul militar şi financiar trebuie să continue şi în anii următori.

„Este esenţial ca forţele voastre armate să continue să asigure forţa militară de care NATO are nevoie”, a spus Rutte într-un discurs adresat unui grup de specialişti la Ditchley Park. Reşedinţa din Oxfordshire a fost folosită în timpul războiului de Winston Churchill.

Mesajul reprezintă un apel adresat Marii Britanii să avanseze spre atingerea obiectivului stabilit la nivelul alianţei şi susţinut de Donald Trump: cheltuieli pentru apărare de 3,5% din PIB până în 2035. În termeni reali, această creştere ar însemna aproximativ 30 de miliarde de lire sterline. Banii ar trebui obţinuţi din impozite suplimentare, împrumuturi sau prin reducerea altor cheltuieli publice.

O PROBLEMĂ DE BUGET

Marea Britanie a prevăzut până acum în buget doar majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,7% din PIB până la sfârşitul următorului deceniu. Presiunile financiare pe termen scurt au determinat armata să suspende antrenamentele considerate neesenţiale până la sfârşitul anului.

Ministrul de finanţe John Healey a demisionat din funcţia de secretar al apărării în guvernul lui Keir Starmer în luna iunie. El a plecat după ce fostul prim-ministru nu a vrut să se angajeze să atingă pragul de 3% până în 2030. Starmer a argumentat că un asemenea obiectiv ar necesita o creştere prea mare a cheltuielilor în următorul deceniu.

Healey a refuzat însă să îşi asume din nou obiectivul intermediar atunci când a fost numit la Ministerul de Finanţe de către Burnham, o lună mai târziu. Decizia a ridicat semne de întrebare privind posibilitatea ca noul guvern să amâne creşterea cheltuielilor până după următoarele alegeri.

Rutte a declarat că a discutat despre „angajamentele Marii Britanii faţă de NATO” în timpul întâlnirii cu Burnham, desfăşurată miercuri dimineaţă într-un parc ştiinţific şi de afaceri din Oxford. Oficialul nu a oferit detalii despre discuţii. A fost prima întâlnire faţă în faţă dintre cei doi.

Înaintea întrevederii, Burnham a recunoscut că l-a înlocuit pe Starmer, dar a insistat că „nu a existat niciodată vreo schimbare în angajamentul ferm al Regatului Unit faţă de NATO şi în obligaţiile noastre faţă de NATO”.

Şeful NATO, fost prim-ministru olandez, a afirmat că, înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, mulţi europeni au pornit de la „presupunerea superficială” că SUA vor „asigura întotdeauna cea mai mare parte a forţei militare şi vor suporta costurile, indiferent de situaţie”.

El a menţionat că, în cadrul summitului de la Haga din 2025, Regatul Unit şi ceilalţi membri ai alianţei au convenit să îşi majoreze propriile cheltuieli pentru apărare. Scopul este apropierea de nivelurile Statelor Unite şi preluarea de către Europa a unui rol mai important în apărarea continentului, ca răspuns la solicitarea lui Trump.

„CEL MAI PERICULOS ŞI COMPLEX CONTEXT DE SECURITATE”

„Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei”, a spus Rutte. NATO „se confruntă cu cel mai periculos şi complex context de securitate din ultima generaţie”, marcat de revenirea războaielor în Europa şi Orientul Mijlociu, precum şi de o incertitudine geopolitică tot mai mare, a explicat el.

Referindu-se la „Rusia şi războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul şi schimbările tectonice ale competiţiei geopolitice globale”, Rutte a arătat că Marea Britanie şi Europa trebuie să investească mai mult. În caz contrar, apărarea lor colectivă „nu va mai fi credibilă”.

Marea Britanie, a spus el, are „un rol central în construirea acestei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”. Rutte a amintit că Regatul Unit cheltuieşte miliarde pentru modernizarea forţei de descurajare nucleară Trident, dedicată apărării membrilor NATO.

Marea Britanie îşi modernizează, de asemenea, treptat forţele convenţionale. Cu toate acestea, cheltuielile totale pentru apărare, care mult timp s-au aflat pe locul al doilea în cadrul alianţei, sunt acum depăşite de cele ale Germaniei. Până în 2029, bugetele militare ale Berlinului urmează să ajungă la dublul celor ale Marii Britanii.

MAREA BRITANIE CONDUCE „RIPOSTA” FAŢĂ DE CAMPANIA RUSĂ DE PROVOCĂRI ŞI SABOTAJE

Marea Britanie „conducea riposta” împotriva unei campanii ruseşti de provocare şi sabotaj desfăşurate în întreaga Europă, a spus Rutte. El a adăugat că Londra este „un bun prieten al Ucrainei”. Marea Britanie cheltuieşte 3 miliarde de lire sterline pe an pentru a sprijini Ucraina cu arme.

Între timp, Canada, care urmăreşte să îşi diversifice legăturile în domeniul apărării şi să se îndepărteze de SUA, a depus oficial o cerere de aderare la coaliţia militară „Joint Expeditionary Force” (JEF), condusă de Marea Britanie. Cererea a fost anunţată miercuri de biroul prim-ministrului Mark Carney.

Gruparea, formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, reprezintă un parteneriat militar de reacţie rapidă. Canada este deja membră a NATO şi urmăreşte să dezvolte o cooperare militară mai strânsă cu Europa.

JEF este alcătuită din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit.