Chișinăul, mai aproape de UE: Republica Moldova ar putea primi o foaie de parcurs pentru aderare

Republica Moldova ar putea primi o foaie de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat miercuri mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind pregătirea unor foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „Este un semnal politic important, care arată că eforturile țărilor care efectuează reforme sunt recunoscute”, a subliniat oficiala moldoveană.

„Comisia Europeană a apreciat în repetate rânduri progresele Republicii Moldova, iar noi sperăm ca țara noastră să se numere printre cele care vor primi o asemenea foaie de parcurs. Pentru Moldova, aceasta ar aduce mai multă claritate și predictibilitate și ne-ar ajuta să ne concentrăm și mai bine eforturile și resursele pe realizarea acestui obiectiv național”, a afirmat Gherasimov într-o postare pe Facebook.

„Potrivit Comisiei, o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorități clare, termene și rezultate concrete în implementarea reformelor și să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. Ea nu stabilește dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care rămân legate de progresele și reformele realizate de fiecare țară. O procedură similară a fost folosită pentru valurile precedente de extindere a UE”, menționează viceprim-ministrul moldovean în același mesaj.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene, susținut în Parlamentul European, că Uniunea trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă.

Ursula von der Leyen a indicat în mod explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest drept exemple de state apropiate de Uniunea Europeană, pentru care ideea europeană este în continuare vie.

Republica Moldova implementează reformele necesare aderării la Uniunea Europeană într-un ritm atât de rapid, încât Comisia Europeană este nevoită să își redirecționeze resursele pentru a ține pasul. Totuși, aderarea Moldovei rămâne legată, din punct de vedere politic, de candidatura Ucrainei, blocată de Ungaria, potrivit unor oficiali europeni.

Guvernul de la Chișinău a realizat reformele necesare într-un timp atât de scurt, încât Comisia Europeană încearcă acum să recupereze terenul pierdut. Instituția realocă resurse existente pentru a monitoriza evoluțiile și progresul înregistrat de Republica Moldova.

„Rezultatul impresionant al Moldovei în ceea ce privește reformele UE dă roade. Am avut o convorbire bună cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți, pe X, comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos.

Departamentul pentru extindere al Comisiei Europene este deja suprasolicitat de progresele înregistrate simultan în mai multe țări candidate. Din acest motiv, instituția a fost nevoită să transfere resurse către statele care înregistrează cele mai bune performanțe.

Chișinăul a insistat intens asupra reformelor cerute de Uniunea Europeană după ce Maia Sandu a devenit președinte, în 2020. Ulterior, a fost instalat un guvern proeuropean, sprijinit de o majoritate parlamentară confortabilă. Maia Sandu a susținut în repetate rânduri că aderarea la UE reprezintă singura cale pentru consolidarea democrației în Republica Moldova.

„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent. Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea poporului nostru de a lucra puternic în favoarea ferestrei de oportunitate actuale care există în Uniunea Europeană”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Integrare Europeană, în marja unei reuniuni ministeriale.

La rândul său, Comisia Europeană trebuie să verifice dacă statele candidate implementează corect reformele. Acest lucru presupune adaptarea expertizei și a mecanismelor de monitorizare la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.

Marți, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport în care sunt analizate potențialele beneficii economice ale aderării la Uniunea Europeană pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Ucraina a fost exclusă din analiză din cauza „dimensiunii mult mai mari și a conflictului militar continuu”.

Progresul tehnic rapid al Republicii Moldova contrastează puternic cu realitatea politică din Consiliul Uniunii Europene. Acolo, parcursurile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova rămân legate.

„Cuplarea” Republicii Moldova cu Ucraina se referă la practica informală de conectare a proceselor de aderare ale celor două țări.

Gruparea statelor poate fi deosebit de utilă în etapa ratificării, deoarece le permite statelor membre să aprobe un singur tratat de aderare. Un precedent în acest sens a existat atunci când România și Bulgaria s-au alăturat blocului comunitar, în 2007.

Ucraina și Republica Moldova și-au început împreună procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat războiul împotriva țării vecine. În decembrie 2023, liderii UE au deschis simultan negocierile de aderare cu cele două state.

Procesul de aderare al Ucrainei a fost ulterior blocat timp de doi ani de veto-ul Ungariei. Poziția Budapestei a fost legată de disputele bilaterale privind tratamentul aplicat minorității maghiare din Ucraina.

Avântul negocierilor a revenit după ce partidul Tisa, condus de Péter Magyar, l-a înlăturat pe Viktor Orbán de la putere în aprilie. Acest fapt a determinat Budapesta și Kievul să înceapă negocieri pentru soluționarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri.

Al doilea dintre cele șase clustere de negociere a fost deschis în iulie. De atunci, însă, Ungaria a încetinit din nou procesul. Peste un deceniu de retorică antiucraineană promovată în perioada guvernării lui Orbán face dificilă acceptarea unui progres rapid de către mulți cetățeni maghiari.

Deși fricțiunile reprezintă o chestiune strict bilaterală între Ucraina și Ungaria, legarea celor două parcursuri de aderare înseamnă că Republica Moldova este prinsă la mijloc.

Avertisment din Polonia: Moldova, urmatoarea țintă a lui Putin. Kremlinul ar pregăti trimiterea a mii de soldați în Transnistria.