Acoliții lui Putin NU mai vor prelungirea războiului. Capcana pe care și-a construit-o singur Kremlinul: „Există riscul ca Rusia să ajungă la marginea politicii internaționale”

Experții militari ai Rusiei, inclusiv cei care afișează o loialitate oarbă față de Kremlin, devin tot mai neliniștiți și încep să tragă semnalul de alarmă în legătură cu prelungirea războiului din Ucraina și a repercusiunilor acestuia asupra Moscovei, scrie Centrul de Analiză Politică Europeană.

Aceste îndoieli privind desfășurarea evenimentelor încep să fie tot mai împărtășite și de publicul rus, în pofida cenzurii totale instaurate de Kremlin.

Sociologii independenți de la proiectul de cercetare Chronicles au notat la mijlocul lunii iulie că procentul rușilor care își declară susținerea față de „operațiunea militară specială” a scăzut cu 9% în decurs de doar 6 săptămâni, ajungând la 55%.

Acesta este cel mai scăzut nivel de la începutul războiului și, potrivit cercetătorilor, este de așteptat ca declinul să continue.

În mod interesant, în urmă cu o lună canalele de Telegram pro-Kremlin au admis de asemenea că, în pofida simțămintelor patriotice ridicate și pregătirii populare pentru „o confruntare cu întregul Occident”, societatea rusă își exprimă o dorință clară de a pune capăt „operațiunii militare speciale” declanșate de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie.

Făcând abstracție de o mână de cazuri marginale, îndoielile exprimate de experții militari ruși sunt o noutate, mai ales în ceea ce privește apelurile lor de a pune mai devreme capăt fazei active a războiului.

Argumentele lor sunt îmbrăcate în propaganda acceptabilă a regimului (că un război de durată este în avantajul Occidentului și al „naționaliștilor de la Kiev”) dar mesajul lor cheie este că Rusia nu trebuie să permită acest lucru să se întâmple.

Alexander Zhilin, un fost colonel al temutului GRU (Directoratul Principal de Informații) care în prezent este directorul Centrului pentru Studiul Problemelor Publice Aplicate în Securitate Națională, a argumentat recent în termeni ușor apocaliptici că un război de durată ar duce la „distrugerea economiilor, sângerarea armatelor, provocarea de pierderi mari asupra țărilor aflate în război” și că există riscul ca Rusia să ajungă la marginea politicii internaționale.

Comentariile sale sunt cu atât mai remarcabile întrucât Zhilin este cunoscut drept un adept al liniei dure față de Ucraina, motiv pentru care este invitat cu regularitate la canalele de propagandă ale statului rus.

Fostul colonel de informații a comparat apelurile recente de a escalada războiul din Ucraina cu acțiunile SUA din Vietnam și a admis că oameni neînarmați nevinovați au murit, cerând totodată o soluție non-militară pentru ca Rusia să poată conviețui alături de Ucraina și să „aibă perspectiva normalizării relațiilor”.

La sfârșitul lunii iulie mai multe articole cu comentarii asemănătoare au apărut pe website-ul Military Review apropiat de ministerul rus al Apărării.

Într-unul dintre acestea autorul Alexander Odintsov a scos în evidență că strategia Rusiei de „lovituri limitate și de la distanță împotriva Forțelor Armate Ucrainene” și-a atins limita în timp ce armata ucraineană a dat dovadă de o reziliență neașteptată, militarii ucraineni fiind pregătiți să moară pentru ideile lor.

Prin urmare, Odintsov a notat că, dacă armata rusă plănuiește să încercuiască forțele ucrainene, ea trebuie să își dubleze măcar efectivul.

El a mai scris că dacă Kremlinul plănuiește un atac și mai larg în direcția Nikolaev și Odesa „cu scopul de a încercui complet forțele ucrainene și deschide drumul către Transnistria”, trupele rusești vor trebui cel puțin triplate.

Analistul militar avertizează de asemenea că, pentru a lansa o „bătălie decisivă” - așa cum este descrisă de propagandiști” -, Rusia va trebui să refacă paritatea cu Ucraina în ceea ce privește dronele și că operațiunea militară a Moscovei se confruntă cu riscuri reale din cauza livrărilor de armament occidental către Ucraina.

Potrivit acestuia, prelungirea războiului ar putea să înceapă să lucreze în defavoarea Rusiei din cauza livrărilor de armament primite de Kiev și a necesarului mai mare de voluntari al forțelor armate rusești.

Una dintre temerile experților militari ruși este că atitudinea societății față de putere se va schimba și că Kremlinul s-ar putea să nu aibă resursele necesare pentru un război prelungit.

Un alt autor de la Military Review, Alexandr Staver, a criticat propaganda cu „frăția slavă” dintre Rusia și Ucraina, subliniind că principalul obiectiv al „operațiunii militare speciale” ar trebui să fie capturarea Donbasului și a prezis posibile atacuri ucrainene asupra podului Crimeii, Simferopolului (capitala Crimeii) și Sevastopolului (unde își are baza Flota Mării Negre a Rusiei).

În plus, majoritatea societății ruse are tendința de a susține pasiv războiul și nu este pregătită să participe personal. Acesta ar fi și motivul pentru care Kremlinul preferă tactica mobilizării „invizibile”.

În același timp, Putin și acoliții săi au respins orice idee de a negocia cu Ucraina în momentul de față. Acest lucru se datorează faptului că au permis propagandei pe care ei înșiși au dezlănțuit-o să îi pună într-un colț.

Acuzația că „naziștii ucraineni” vor distruge populația rusă din sud-estul Ucrainei nu permite Kremlinului prea mult loc de retragere din teritoriile ocupate.

În ochii celor care cred în propaganda statului rus o asemenea retragere ar arăta ca o trădare a „rușilor care au așteptat eliberarea timp de 8 ani de zile”, după cum au descris unele televiziuni rusești ocuparea teritoriilor ucrainene.

Pentru moment Kremlinul pare să creadă că poate scăpa cel mai ușor din capcana pe care el însuși și-a construit-o prin anexarea rapidă a teritoriilor ocupate la Rusia. Consilierii lui Vladimir Putin probabil speră că anexarea noilor teritorii vor duce la un nou reviriment al simțămintelor patriotice, la fel cum s-a întâmplat după anexarea Crimeii în 2014.

Dacă acesta este într-adevăr planul lui Putin, pare unul cu o bază șubredă pentru optimism. În tot acest timp contraatacurile ucrainene cresc în intensitate și Kievul formează noi unități în spatele frontului.

Dacă nu are loc o schimbare de paradigmă radicală, conducerea militară a Rusiei are într-adevăr motive de îngrijorare, concluzionează Centrul de Analiză Politică Europeană.

Sursa: Hotnews.ro