„Ziua tăcerii” dinaintea alegerilor ar putea RĂMÂNE în Codul Electoral al R. Moldova: Deputații optează pentru limitarea postărilor contra cost pe rețelele de socializare în ziua alegerilor

Așa-numita „zi a tăcerii”, adică ziua de dinaintea datei alegerilor din R. Moldova, când nu se mai permite agitația electorală, ar putea rămâne în Codul Electoral al R. Moldova.

Majoritatea participanților de astăzi la ședința Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri și imunități, în cadrul căreia au fost discutate prevederile legislației electorale, inclusiv nevoia reglementării agitației electorale on-line după anularea recentă a rezultatelor alegerilor din Chișinău, au făcut referire la practica majorității statelor în care există această „zi a tăcerii”.

Totodată, unii participanți la aceeași ședință s-au pronunțat pentru limitarea posibilității de a sponsoriza postări pe paginile oficiale de pe rețelele de socializare în ziua alegerilor.

Membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că, după alegerile din întreaga lume din ultimii ani, cu precădere din 2017, peste tot se poartă discuții despre necesitatea reglementării agitației electorale pe rețelele de socializare care influențează decizia alegătorilor.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu s-a arătat sceptic vizavi de faptul că Parlamentul va găsi o soluție, dat fiind faptul că nu ar exista o expertiză internațională la acest subiect.

Deocamdată, nu se știe dacă deputații vor prezenta un proiect de lege pentru modificarea Codului Electoral sau vor face recomandări unor instituții implicate în procesul electoral, astfel ca situații de genul celei întâmplate în această vară la Chișinău, unde alegerile au fost anulate, să nu se mai repete.

Prezent la ședință, Pavel Postică de la Asciația „Promo-LEX” a propus că autoritățile să introducă restricții acolo unde pot controla procesul - „zi a tăcerii” în secțiile de vot sau limitarea postărilor plătite de pe rețelele de socializare. În rest, agitația electorală în ziua alegerilor, inclusiv pe stradă, ar putea contribui la majorarea ratei de participare la alegeri, foarte scăzută în R. Moldova în ultimii ani.

„Din punctul nostru de vedere, acele activități care nu pot fi controlate de autorități trebuie liberalizate”, a spus el.

Pavel Postică a mai afirmat că decizia autorităților vizavi de alegerile din Chișinău urma să aibă o finalitate, adică să avem un primar ales, lucru care nu s-a întâmplat, iar președinta CEC, Alina Russu, a ținut să precizeze că în R. Moldova au existat aproape 30 de cazuri când instanțele de judecată au anulat alegerile în diferite localități în cadrul unor scrutine locale.

„Orice proces electoral trebuie să se termine cu alegerea cuiva. În vară a fost o decizie care nu s-a soldat cu așa ceva”, a spus și socialistul Vasile Bolea.

Menționăm că, anterior, Parlamentul a creat o comisie care să analizeze legislația electorală și să propună, până la finele lunii septembrie curent, modificări, astfel încât să fie evitate pe viitor situații de genul celei legate de invalidarea alegerilor din Chișinău. Acestea au fost anulate de instanța de judecată pe motiv că Andrei Năstase, care a luat cele mai multe voturi în turul doi al scrutinului, ar fi făcut agitație electorală pe Facebook în ziua alegerilor.