Comisia Europeană înăsprește drastic regulile pentru drone după valul de survolări misterioase din 2025 în Europa

Comisia Europeană (CE) anunţă miercuri că intenţionează să înăsprească semnificativ condiţiile de înregistrare a dronelor, după un val de survolări misterioase înregistrate în Europa în 2025. ”Mult prea adesea am fost prea lenţi, am fost luaţi prea din scurt de ameninţarea reprezentată de drone”, a subliniat într-o conferinţă de presă, la Parlamentul European, comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne şi Migraţie, austriacul Magnus Brunner (OeVP).

Mai multe ţări europene – între care Danemarca, Belgia şi Germania – au fost survolate de drone care, în repetate rânduri, au paralizat traficul aerian sau au pus în pericol instalaţii militare ori nucleare. ”Am constatat că orice poate fi folosit drept armă împotriva noastră”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene însărcinată cu Suveranitatea Tehnologică, domeniul Digital şi Democraţie, finlandeza Henna Virkkunen.

Noul Plan de Acţiune urmăreşte să îi ajute pe cei 27 de membri ai Uniunii să răspundă mai eficient, pe plan civil, acestei ameninţări hibride. Un prim plan fusese anunţat deja în 2025, cu scopul de a contracara ameninţarea militară reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale dronelor Rusiei în Polonia.

”Obiectivul, aici, este de a ne ajuta statele membre să coopereze şi să-şi consolideze măsurile naţionale”, a explicat Virkkunen. Printre măsuri se numără îndemnul adresat statelor membre ale Uniunii Europene (UE) de a întări obligaţia de înregistrare a dronelor, pentru a crea o bancă de date comună la nivel european. Această obligaţie există deja, însă nu este respectată suficient, a subliniat un reprezentant al CE.

Bruxellesul propune reducerea pragului de greutate care impune înregistrarea obligatorie a dronelor, de la 250 de grame la 100 de grame. Ideea este ”să ne asigurăm că fiecare dronă poate fi legată de un anumit operator, de un anumit proprietar şi să fim în măsură să identificăm persoana care se află în spatele unei drone”, a precizat acelaşi oficial. În acest fel, responsabilitatea utilizatorilor va putea fi urmărită mai uşor.

Planul de Acţiune prevede, de asemenea, incorporarea unui software capabil să oprească automat o dronă în cazul în care aceasta se apropie de o zonă sensibilă, în care survolul este interzis. Statele membre sunt îndemnate să cartografieze mai riguros aceste zone pentru a face măsura cu adevărat eficientă. Tehnologia, inteligenţa artificială (AI) şi telecomunicaţiile vor juca un rol important în consolidarea supravegherii zborurilor dronelor.

Antenele utilizate în reţelele 5G pentru telefoanele mobile pot funcţiona şi ca radare, contribuind la o mai bună detectare a dronelor, potrivit Comisiei. În plus, pentru identificarea dronelor inamice sau neidentificate, CE intenţionează să lanseze exerciţii de amploare la nivelul UE.

Uniunea vrea, totodată, să îşi consolideze producţia de drone şi de sisteme antidronă printr-un pachet de finanţare în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro, a anunţat Virkkunen. Alte finanţări ar putea urma, după o evaluare mai precisă a nevoilor statelor membre ale UE, a declarat, sub protecţia anonimatului, oficialul de la Comisie citat.

Aproximativ 150 de milioane de euro urmează să fie alocaţi Agenţiei europene a frontierelor externe ale UE (FRONTEX), pentru întărirea supravegherii aeriene la graniţele Uniunii şi creşterea capacităţii de reacţie în faţa incidentelor implicând drone.