Ziua Drapelului Național al României: „Simbol al luptei poporului român pentru libertate”

Ziua Drapelului Naţional, marcată anual în România pe 26 iunie, va fi sărbătorită astăzi la Bucureşti printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului, în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.

În cadrul evenimentului, organizat de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) împreună cu Instituţia Prefectului Capitalei şi Primăria Municipiului Bucureşti, Drapelul Naţional va fi binecuvântat de un preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă în acordurile Imnului Naţional al României.

Ceremonii similare vor avea loc în municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile din ţară în care sunt unităţi militare.

„ONOR LA TRICOLOR! Simbol al luptei poporului român pentru libertate, Drapelul Naţional aminteşte fiecărui cetăţean român datoria de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României”, se arată într-un mesaj al MApN.

Istoria Drapelului Național începe în anul 1848, când revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele „Dreptate - Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare).