VIDEO // Ziua de 1 aprilie, NEAGRĂ în calendarul românilor: 71 de ani de la cel de-al treilea val al DEPORTĂRILOR staliniste din Basarabia și 81 de ani de la MASACRUL de la Fântâna Albă

Ziua de 1 aprilie este una dureroasă în calendarul românilor din cauza a două evenimente ce poartă semnătura sovieticilor soldate cu mii de victime, oameni nevinovați.

Astfel, astăzi se împlinesc 71 de ani de la cel de-al treilea val al deportărilor staliniste din Basarabia. Acțiunea a început la 1 aprilie 1951, la 4:00 dimineața, și s-a încheiat la orele 22:00, în seara aceleiași zile.

Atunci au fost arestate și deportate în Siberia aproape 3 000 de persoane, inclusiv 842 de copii.

CITIȚI și DOCUMENTAT: Ce pierderi umane a avut Basarabia pe timpul ocupației sovietice. Cifre DUREROASE

Singura „vină” a acestor oameni era credința lor. Regimul comunist a cercetat minuțios activitatea cultelor religioase din RSSM și a considerat acești cetățeni „elemente ostile” statului sovietic.

După deportare, averea acestor basarabeni a fost însușită de puterea locală.

În total, regimul stalinist a organizat trei valuri masive de deportări din Basarabia – în 1941 au fost ridicați reprezentanți ai intelectualității, funcționari, mici antreprenori, în 1949 au fost deportați țăranii, iar în 1951 – reprezentanții cultelor religioase.

Astfel, sovieticii au decimat Basarabia, văduvind-o de sute de mii de persoane, cei mai de vază membri ai societății noastre, adăugând aici și victimele persecutate de NKVD.

CITIȚI și VIDEO ZGUDUITOR // „În tren, femeile gravide se înădușeau... Nășteau și, Dumnezeu să le ierte, zvârleau pe fereastră copilașii. Nu aveau cu ce să-i hrănească...”: LECȚIA de ISTORIE despre primul val al deportărilor din Basarabia

Masacrul de la Fântâna Albă sau „Katynul românesc”

Tot în această zi, marcăm 81 de ani de la evenimentul tragic numit Masacrul de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord.

Pe data de 1 aprilie 1941, mii de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, care încercau să se refugieze în România din teritoriul ocupat de Uniunea Sovietică, au fost uciși de către armata sovietică la nici trei kilometri de graniță.

Genocidul s-a produs după ce România a fost obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu pe care se aflau câteva milioane de locuitori, consecinţă a ultimatumului primit în iunie 1940 și ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în Duminica Paştelui a anului 1941, când aproximativ trei mii de români, locuitori din Bucovina de Nord, au încercat să se refugieze în România, după ce sovieticii au lansat zvonuri potrivit cărora vor permite trecerea celor care vor să trăiască în România. Atunci, un grup mare de români bucovineni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în faţă steaguri albe, însemne religioase, icoane, prapuri şi cruci din cetină au format o coloană paşnică de peste 3 000 de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română pentru a trece în România.

CITIȚI și VIDEO // „Până la ce nivel de degradare trebuie să ajungă un om ca să-și mănânce propriii copii?”. Peste 200 de mii de MORȚI și sute de cazuri de CANIBALISM pe timpul foametei organizate. Cum au distrus sovieticii demnitatea NAȚIONALĂ a Basarabiei

Într-o poiană de lângă localitatea Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, în locul numit Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească, apoi au tras în plin cu mitralierele secerând laolaltă bărbați, femei, copii și bătrâni. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia ori legaţi de cai şi târâţi până la locul unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, mulți dintre ei fiind îngropaţi de vii.

Cei care nu au fost uciși de gloanțele mitralierelor au fost arestaţi de NKVD şi, după ce au îndurat torturi îngrozitoare, au fost şi ei împușcați și aruncați într-o groapă comună peste care s-a turnat var nestins.

Sfidător este faptul că autoritățile de la Moscova au trecut în anonimat acest genocid, declarând că a fost vorba doar de un incident minor, în care „un grup de 10 persoane a încercat să treacă fraudulos granița și au fost arestate”. Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat subiect „tabu” până în anii ’90, iar autorităţile sovietice şi ulterior cele ucrainene au interzis orice referire la el.

Unii istorici au numit Masacrul de la Fântâna Albă drept „Katynul românesc”.