Zeci de dosare FBI lipsă din arhiva Epstein, inclusiv interviuri cu femeia care îl acuză pe Trump de agresiune sexuală

Zeci de înregistrări ale audierilor martorilor FBI din ancheta privind cazul Jeffrey Epstein par să lipsească din volumul masiv de fişiere făcut public luna trecută de Departamentul de Justiţie (DOJ), potrivit unei analize, inclusiv trei interviuri cu o femeie care l-a acuzat pe preşedintele Donald Trump că a agresat-o sexual în urmă cu zeci de ani.

Un registru de probe transmis avocaţilor lui Ghislaine Maxwell, asociata lui Epstein, include numere de serie pentru 325 de înregistrări ale audierilor martorilor de către FBI. Totuşi, peste 90 dintre aceste înregistrări – mai mult de un sfert din listă – nu par să fie disponibile pe site-ul Departamentului de Justiţie, potrivit aceleiaşi analize.

Printre fişierele lipsă se numără trei interviuri legate de o femeie care le-a spus agenţilor federali că Epstein a abuzat-o în mod repetat începând de la aproximativ 13 ani şi care l-a acuzat, de asemenea, pe Trump de agresiune sexuală. Marţi, un congresman democrat a semnalat dispariţia acestor documente şi a pus sub semnul întrebării amploarea reală a dezvăluirilor făcute de DOJ, precum şi dacă administraţia Trump a respectat legea ce obligă publicarea dosarelor legate de Epstein, bogatul finanţist care a murit în 2019 într-o închisoare federală, în timp ce era inculpat pentru trafic sexual.

„Avem o supravieţuitoare care a făcut acuzaţii grave împotriva preşedintelui”, a declarat deputatul Robert Garcia, democratul cu rangul cel mai înalt din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanţilor. „Dar există o serie de documente, şi se pare că ar fi audieri, pe care FBI le-a realizat cu supravieţuitoarea şi care de fapt lipsesc, la care nu avem acces”, a mai spus Garcia.

Trump a negat constant orice faptă ilegală legată de Epstein. Într-o declaraţie, Casa Albă a catalogat acuzaţiile împotriva lui Trump drept „false şi senzaţionaliste” şi a invocat o poziţie anterioară a Departamentului Justiţiei, potrivit căreia „unele dintre documente conţin afirmaţii neadevărate şi senzaţionaliste împotriva preşedintelui Trump”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei a respins ideea că ar fi fost şterse înregistrări referitoare la Epstein şi a insistat că instituţia respectă legea. „Nu am şters nimic şi, aşa cum am spus întotdeauna, toate documentele relevante au fost prezentate”, a precizat acesta. Documentele omise din comunicare ar fi fost „duplicate, confidenţiale, (sau) parte a unei anchete federale în curs”, a explicat purtătorul de cuvânt, care nu a răspuns însă la întrebări suplimentare privind anumite dosare anume.

Este posibil ca unele dintre documentele din registrele de probe Maxwell să existe în altă parte în arhivă, fără numerele de serie menţionate în registre sau cu aceste numere redactate. Multe fişiere au fost, de altfel, eliminate şi apoi repuse pe site-ul DOJ dedicat dosarelor Epstein în săptămânile de după publicarea iniţială.

Săptămâna trecută, analiza a arătat că lipsea şi aproximativ o duzină de rapoarte suplimentare de audiere, dar acestea au redevenit disponibile online marţi după-amiază. Unul dintre cele două registre de probe fusese de asemenea scos offline, însă acum este din nou accesibil. Purtătorul de cuvânt al DOJ a explicat că a fost „eliminat temporar pentru redactarea numelor victimelor”.

Mai multe victime ale lui Epstein au relatat că, în ultimele săptămâni, au căutat pe site-ul DOJ documentele care consemnează propriile discuţii cu FBI, însă nu le-au găsit. „Toate am căutat declaraţiile noastre ca victime”, a spus Jess Michaels, care a fost agresată de Epstein la vârsta de 22 de ani. În opinia ei, rapoartele de audieri puternic redactate sau lipsă sugerează că „acest Departament de Justiţie manipulează de fapt întreaga ţară”.

În interiorul celor peste 3 milioane de pagini de fişiere publicate de DOJ se află şi o serie de documente pe care procurorii federali le-au transmis avocaţilor lui Maxwell înainte de procesul acesteia din 2021 pentru trafic sexual. Aceste materiale includ sute de note ale FBI, cunoscute sub numele de dosare „302”, care consemnează interviurile, precum şi alte documente referitoare la zeci de martori, dintre care unii au depus mărturie la proces, conform celor două registre de probe incluse în comunicatul DOJ.

Experţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de dispariţia aparentă a unor documente 302, considerate esenţiale pentru înţelegerea anchetei de ani de zile a FBI asupra lui Epstein şi Maxwell. De regulă, aceste formulare 302 notează ce a declarat persoana audiată în faţa agenţilor, fără a include însă elemente de coroborare sau opiniile anchetatorilor. „Este cea mai importantă şi fundamentală piesă din puzzle-ul anchetei”, a subliniat Andrew McCabe, fost director adjunct al FBI.

Detaliile privind majoritatea documentelor 302 lipsă, inclusiv identitatea persoanelor intervievate, sunt puternic redactate în registrele de probe.

MARTORĂ CARE ÎL ACUZĂ PE TRUMP DE AGRESIUNE SEXUALĂ

O parte dintre înregistrările lipsă par să aibă legătură cu o martoră care l-a acuzat pe Trump de agresiune sexuală. Femeia a apelat mai întâi o linie telefonică a FBI pentru a raporta că a fost victima lui Epstein, la 10 iulie 2019, la câteva zile după arestarea acestuia, potrivit dosarelor cazului.

Ulterior, agenţii FBI au intervievat-o la biroul avocatului ei, la două săptămâni distanţă, conform unui document 302 ce rezumă declaraţiile date în interviu. Ea a povestit că Epstein a abuzat-o în mod repetat într-o casă din Carolina de Sud, unde locuia, după ce răspunsese la un anunţ pentru servicii de babysitting. Abuzurile ar fi început când avea aproximativ 13 ani.

În timpul discuţiei, când femeia le-a arătat agenţilor o fotografie cunoscută cu Trump şi Epstein împreună, trimisă de un prieten, avocatul ei a explicat că clienta sa este „îngrijorată de implicarea altor persoane, în special a celor binecunoscute, din teama de represalii”, potrivit documentului.

Registrul de probe Maxwell menţionează trei documente suplimentare 302, datate în august şi octombrie 2019, referitoare la aceeaşi victimă, precum şi alte trei seturi de „note de interviu”. Niciunul dintre aceste fişiere nu pare să fie prezent în materialele publicate de Departamentul Justiţiei, deşi au fost puse la dispoziţie copii ale mai multor fotografii furnizate de ea FBI-ului, precum şi înregistrări ale corespondenţei cu avocatul său.

Garcia a afirmat că, pe baza dosarelor pe suport fizic pe care le-a examinat, aceeaşi femeie „a făcut acuzaţii grave la adresa preşedintelui”. Unele documente redactate par să ofere detalii suplimentare despre aceste afirmaţii. O prezentare FBI întocmită în 2025, care enumeră „nume proeminente” asociate lui Epstein, include relatarea unei femei – al cărei nume este acoperit – potrivit căreia Trump ar fi forţat-o să întreţină relaţii sexuale orale şi ar fi lovit-o în cap, după ce Epstein i-a făcut cunoştinţă. Agresiunea s-ar fi petrecut între 1983 şi 1985.

Un alt dosar indică faptul că femeia care îl acuză pe Trump are o legătură cu Carolina de Sud, iar pista a fost transferată la un birou local al FBI pentru continuarea interogatoriului. Un proces deschis împotriva moştenirii lui Epstein include, de asemenea, o victimă cu date biografice care par să corespundă declaraţiilor făcute de femeie în interviul cu FBI. Una dintre reclamante, identificată ca „Jane Doe 4”, descrie abuzurile comise de Epstein asupra ei în Carolina de Sud, după ce i-a prestat servicii de babysitting.

Avocaţii acesteia au arătat că Epstein a transportat-o de trei sau patru ori cu avionul la New York şi „a dus-o pe Jane Doe 4 la întâlniri intime cu alţi bărbaţi proeminenţi şi bogaţi” care au agresat-o sexual. Unul dintre aceşti „bărbaţi proeminenţi” ar fi forţat-o să întreţină relaţii sexuale orale, ar fi pălmuit-o şi ar fi violat-o, potrivit plângerii. Secţiunea referitoare la Jane Doe 4 nu precizează numele acestui bărbat sau ale altor presupuşi agresori.

Potrivit unui document din mai 2021, femeia a fost „considerată neeligibilă pentru a primi despăgubiri” de către Programul de despăgubire a victimelor lui Epstein, creat pentru a analiza în mod independent cererile acestora. Motivul declarării sale ca neeligibilă nu este clar. Ea şi-a retras voluntar plângerea în decembrie 2021, iar avocatul ei a declarat luna trecută pentru un cotidian american că a primit o compensaţie financiară din partea moştenitorilor lui Epstein. Avocatul a refuzat să comenteze marţi pentru presa internationala.

Nu se ştie ce deznodământ a avut ancheta FBI privind plângerile acestei femei. Un e-mail transmis între agenţi în vara trecută, inclus în dosare, menţionează că „o victimă identificată a susţinut că a fost abuzată de Trump, dar în cele din urmă a refuzat să coopereze”, fără a preciza însă dacă este vorba despre aceeaşi persoană desemnată drept Jane Doe 4.

Cel puţin o victimă a lui Epstein s-a plâns în instanţă că Departamentul Justiţiei nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia de a asigura transparenţa şi responsabilitatea deplină în publicarea dosarelor. Victima, Haley Robson, a adresat luna trecută o scrisoare unui judecător federal, întrebând de ce rapoartele interviurilor cu victimele şi alte documente nu au fost publicate cu simple redactări ale numelor acestora. „Ca supravieţuitori, această omisiune nu este doar procedurală, ci profund personală”, a scris Robson. „Nerespectarea continuă perpetuează aceeaşi secretizare care a permis ca aceste crime să continue necontrolate timp de ani de zile”, a acuzat ea.