Washingtonul presează pentru acord de pace Rusia–Ucraina până în martie și scrutin cu referendum în Ucraina în luna mai

Negociatorii americani şi ucraineni au discutat despre un obiectiv ambiţios, cu termen stabilit pentru luna martie, pentru ca Rusia şi Ucraina să ajungă la un acord de pace. Termenul este însă probabil să fie depăşit, dat fiind lipsa de convergenţă în privinţa problemei-cheie a teritoriului, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acest subiect.

Conform cadrului analizat de negociatorii americani şi ucraineni, orice acord de pace va fi supus unui referendum la nivel naţional, în rândul alegătorilor ucraineni, care ar vota simultan şi pentru alegerile naţionale. Această perspectivă a fost descrisă de cinci surse, care au solicitat anonimatul.

Echipa de negociatori americani – condusă de trimisul special Steve Witkoff şi de ginerele preşedintelui Donald Trump, Jared Kushner – le-a transmis omologilor ucraineni, în cadrul recentelor întâlniri de la Abu Dhabi şi Miami, că ar fi de preferat ca votul să aibă loc cât mai curând posibil, au precizat trei dintre aceste surse. Negociatorii americani au subliniat că Trump se va concentra tot mai mult pe afacerile interne, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din noiembrie, ceea ce va însemna, potrivit a două surse, că înalţii oficiali americani vor avea mai puţin timp şi mai puţin capital politic pentru a încheia un acord de pace.

A doua rundă de negocieri mediate de SUA s-a încheiat joi la Abu Dhabi, având ca rezultat eliberarea a 314 prizonieri de război şi angajamentul părţilor de a relua discuţiile în viitorul apropiat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că următoarea întâlnire trilaterală va avea loc probabil în curând în Statele Unite.

ALEGERI ŞI REFERENDUM ÎN MAI? AMERICANII SE GRĂBESC

Două dintre surse au arătat că oficialii americani şi ucraineni au discutat despre posibilitatea organizării alegerilor naţionale şi a referendumului în luna mai. Totuşi, mai multe surse cu acces la conţinutul negocierilor au descris calendarul propus de partea americană drept „fantezist”. Potrivit autorităţilor electorale ucrainene, desfăşurarea unor alegeri în condiţiile actuale ar necesita aproximativ şase luni.

„Americanii se grăbesc”, a declarat o sursă familiarizată cu problema, menţionând că scrutinul ar putea fi organizat în mai puţin de şase luni, dar că, în orice scenariu, ar fi nevoie de o perioadă considerabilă de timp pentru pregătiri. Organizarea unui asemenea vot ar reclama modificări legislative, deoarece votul este interzis pe durata stării de urgenţă în Ucraina. În plus, procesul electoral ar fi unul foarte costisitor.

Ucraina doreşte un armistiţiu pe întreaga durată a campaniei electorale, pentru a proteja integritatea referendumului, şi susţine că Kremlinul are un istoric de încălcare a angajamentelor referitoare la încetarea luptelor, a declarat una dintre surse. „Poziţia Kievului este că nu se poate conveni nimic până când nu vor fi puse în aplicare garanţiile de securitate pentru Ucraina din partea Statelor Unite şi a partenerilor”, a afirmat aceeaşi sursă.

Casa Albă a refuzat să comenteze. Biroul preşedintelui ucrainean şi ambasada Rusiei la Washington nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

SCEPTICISM

În timp ce Ucraina a trimis la negocierile de pace delegaţi politici de nivel înalt, inclusiv pe şeful de cabinet al lui Zelenski şi pe liderul grupului său parlamentar, echipa de negociatori a Rusiei este concentrată mai ales pe aspectele militare şi este condusă de şeful agenţiei de informaţii militare GRU, amiralul Igor Kostiukov.

Adjunctul acestuia, general-locotenentul Vladimir Alekseiev, a fost împuşcat vineri la Moscova de un agresor necunoscut. Ministrul de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că l-a asasinat pe general pentru a sabota negocierile de pace. La rândul său, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a declarat pentru Reuters că Kievul nu are nicio legătură cu atacul.

Un oficial ucrainian a afirmat că Zelenski este deschis ideii de a organiza alegeri în viitorul apropiat, idee care a fost formulată în repetate rânduri ca solicitare din partea SUA, după ce Trump a preluat funcţia în ianuarie 2025. Zelenski, al cărui sprijin popular a scăzut faţă de perioada de la începutul invaziei ruse pe scară largă din 2022, dar se menţine totuşi cu mult peste 50%, este încrezător că va câştiga, a adăugat oficialul.

CEL MAI MARE OBSTACOL

Cel mai mare obstacol în calea unei păci pe termen scurt în Ucraina rămâne lipsa de claritate privind soarta regiunii Donbas din estul ţării, au indicat mai multe surse. Rusia solicită controlul asupra întregului Donbas ca parte esenţială a oricărui acord de pace, deşi Kievul controlează încă peste 5.180 km pătraţi din acest teritoriu. Ucraina consideră inacceptabilă această cerere, deşi oficialii de la Kiev s-au arătat deschişi să exploreze soluţii mai creative, cum ar fi o zonă demilitarizată sau o regiune de liber-schimb.

„Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte chestiunea teritorială”, a subliniat o sursă familiarizată cu negocierile. Soarta centralei electrice de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa şi aflată pe teritoriul ocupat de Rusia, s-a dovedit, de asemenea, un subiect extrem de sensibil. O sursă a menţionat că Rusia a respins propunerea Statelor Unite potrivit căreia Washingtonul ar urma să controleze centrala şi să distribuie energia electrică atât Rusiei, cât şi Ucrainei.

Moscova insistă să păstreze controlul asupra centralei, oferind în schimb Ucrainei energie electrică ieftină, propunere pe care Kievul o consideră inacceptabilă, a precizat sursa. Chiar dacă aceste dosare dificile ar fi soluţionate, alegătorii ucraineni ar putea totuşi să respingă, la referendum, orice concesii teritoriale.

Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul naţional al Ucrainei, inclusiv Crimeea şi unele părţi din Donbas capturate înainte de invazia din 2022. Analiştii arată că Rusia a câştigat în jur de 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023.

Deşi sondajele indică faptul că o majoritate semnificativă a ucrainenilor se opune concesiilor teritoriale în schimbul garanţiilor de securitate occidentale, menite să protejeze ţara împotriva unor viitoare agresiuni ruse, aceste procente s-au redus uşor în ultimul an.