Alexandru Arseni, semnatar al Declarației de Independență: independența Moldovei înseamnă eliberare de ocupația sovietică și reîntregirea neamului românesc

Deputatul în primul Parlament și unul dintre semnatarii Declarației de Independență, Alexandru Arseni, a evocat astăzi momentele care au precedat proclamarea independenței Republicii Moldova și a vorbit pe larg despre sensul juridic și istoric al actului adoptat la 27 august 1991. Discursul a fost rostit la ședința solemnă de la Președinție, consacrată celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

Rememorând contextul care a dus, treptat, la crearea statului suveran, Alexandru Arseni a explicat că, din punct de vedere al dreptului constituțional și internațional, independența înseamnă „eliberarea de sub jugul ocupației și revenirea în poziția de până la ocupație”. El a subliniat că acest sens juridic al independenței este inseparabil de interpretarea istorică a evenimentelor care au marcat secolul XX în regiune.

El a făcut trimitere directă la rezoluțiile internaționale care au condamnat consecințele nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov și a explicat că aceste documente au oferit suportul juridic și moral pentru revendicarea suveranității și pentru denunțarea efectelor ocupației sovietice asupra teritoriului dintre Prut și Nistru.

„Respectiv, 28 iunie 1940 este ziua în care a fost înfipt cuțitul în corpul natural al națiunii române, cum a fost înfipt în corpul natural al națiunii poloneze și așa mai departe, cu toate consecințele războiului. După care, la 2 august 1940, prin secesiune, adică pe teritoriul străin, guvernul sovietic de la Moscova a fondat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și a constituit instituțiile statului, prin intermediul cărora au început deportările, foametea și tot dezastrul”, a subliniat Alexandru Arseni de la tribună.

Profesorul a ținut să evidențieze că spiritul unității naționale nu a putut fi stins niciodată de regimul totalitar. Chiar dacă represiunea a fost dură, iar populația a fost supusă deportărilor și foametei organizate, ideea de libertate și de apartenență la aceeași națiune a continuat să supraviețuiască în conștiința oamenilor.

„Însă, ceea ce este, că nu-i dat în firea omului să oprească, și anume spiritul unității naționale și al demnității nu a căzut niciodată. Mișcările împotriva ocupanților au continuat”, a menționat semnatarul Declarației de Independență, referindu-se la rezistența manifestată în diverse forme, deschise sau discrete.

Evocând efervescența începutului anilor '90, Arseni a amintit rolul fundamental al deputaților primului Parlament, al intelectualilor, precum și al simbolurilor culturale ale epocii. El a subliniat că doina și cântecul interpretat de Ion și Doina Aldea-Teodorovici au devenit repere ale redeșteptării naționale și au contribuit la consolidarea conștiinței colective în favoarea independenței.

Un moment important menționat în discurs a fost riposta fermă a corpului de deputați în fața tentativei de lovitură de stat din timpul puciului de la Moscova. Aceasta s-a produs în condițiile în care pe teritoriul țării staționau trupe sovietice puternice, inclusiv Armata a 14-a la Tiraspol, fapt ce făcea situația extrem de tensionată și riscantă pentru tânărul stat moldovean.

„S-au întreprins măsuri ca aceste forțe să respecte voința poporului suveran. N-a fost niciun conflict. S-a convocat ședința extraordinară a Parlamentului și, totodată, s-a convocat Marea Adunare Națională. Guvernul a dat dispoziție organelor autoadministrării locale să asigure delegați plenipotențiari. Trei zile au venit oamenii pe jos la Marea Adunare Națională”, şi-a amintit Arseni, descriind mobilizarea exemplară a populației și a autorităților.

Momentul a fost redat cu lux de amănunte. Arseni a rememorat cum președintele Comisiei pentru Etică, Numiri și Imunități, Anatol Plugaru, striga numele fiecărui ales al poporului, iar răspunsul era un „PRO” hotărât pentru libertate. Acest vot a fost urmat de intonarea imnului „Deșteaptă-te, române!”, care a întărit simbolic hotărârea de a rupe definitiv legăturile cu structurile imperiale sovietice.

În finalul discursului său, profesorul Alexandru Arseni a făcut o paralelă clară între litera și spiritul legilor, subliniind că Declarația de Independență are drept obiectiv fundamental revenirea în spațiul istoric și etnic al devenirii naționale. El a arătat că acest document nu este doar un text juridic, ci și expresia unui ideal istoric și identitar.

Într-o formulare simbolică, Arsenie i-a transmis șefei statului că, în opinia sa, actualul context îi oferă posibilitatea de a contribui decisiv la realizarea idealului reunificării. El a sugerat că evoluția politică internă și cea externă deschid o fereastră de oportunitate pentru reîntregirea națională, dacă există voință și curaj politic.

„Astăzi, onorată doamnă președinte, în virtutea evoluției dumneavoastră, aveți coroana în mână, pe care aveți tot dreptul și binecuvântarea să o puneți pe actul reîntregirii neamului românesc în grădina Maicii Domnului”, a încheiat ex-deputatul.

Alexandru Arsenie a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, semnatar al Declarației de Independență și președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului. Este profesor universitar și specialist în drept constitțional, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la fundamentarea teoretică a suveranității și independenței Republicii Moldova.