VIDEO // Expoziția „Basarabenii în Gulag”, dedicată victimelor deportărilor regimului stalinist, inaugurată în două VAGOANE instalate în PMAN. Ministrul Culturii și-a luat angajamentul să deschidă în fiecare localitate câte un MUZEU al memoriei

În Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), simbol al Renașterii Naționale, a fost inaugurată joi, 6 iulie, expoziția „Basarabenii în Gulag”, dedicată victimelor deportărilor regimului stalinist.

Expoziția a fost amenajată în două vagoane de tren, asemănătoare cu cele în care acum 74 de ani au fost încărcați peste 35 de mii de gospodari basarabeni și deportați la mii de kilometri de casă. Un vagon găzduiește o expoziție tematică, cu piese de la Muzeul Național de Istorie și cărți tematice de la Biblioteca Națională, iar în al doilea va fi proiectat filmul documentar „Siberia din Oase”, în regia Leontinei Vatamanu, zilnic până duminică, între orele 18:00 - 20:00.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și-a luat angajamentul ca peste un an, atunci când se împlinesc 75 de ani de la această zi neagră din istoria Basarabiei, să existe câte un muzeu al memoriei în fiecare localitate din R. Moldova. Aceste muzee ar putea fi deschise chiar în vagoane de tren.



CITIȚI și VIDEO // Flori, lumânări, clopote și discursuri în memoria victimele deportărilor staliniste, la Chișinău. Maia Sandu: „Federația Rusă, moștenitoarea de drept a URSS, nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru aceste tragedii ale trecutului”

„Astăzi se împlinesc 74 de ani de la acea neagră zi în istoria Basarabiei, când zeci de mii de cetățeni au fost treziți noaptea cu patul armei, încărcați în vagoane, mult mai rele decât acestea două, și duși la mii de kilometri de casă. Mulți dintre ei au fost duși pentru totdeauna. Nu li s-a explicat de ce, pentru ce și cum. Noi nici până astăzi nu am găsit răspunsuri la aceste întrebări. Mai avem foarte mult de lucru în acest sens și, din păcate, viteza cu care ne mișcăm lasă de dorit”, a declarat astăzi ministrul Prodan, în cadrul evenimentului de inaugurare a expoziției din PMAN.

Potrivit ministrului, cetățenii R. Moldova nu trebuie să uite nicio clipă despre deportările în masă puse la cale de regimul criminal comunist.

„Asemenea vagoane trebuie instalate nu doar în fața Guvernului. Astfel de vagoane și astfel de expoziții trebuie să fie în fiecare localitate din R. Moldova. Pentru că în spatele memoriei celor deportați sunt oameni concreți, familii care au fost ridicate din fiecare localitate. Istoricii noștri au făcut o muncă extraordinară și au adunat această memorie în volumele „Cartea Memoriei”. Fiecare localitate trebuie să se „înarmeze” cu aceste cărți și să-și cunoască istoria localității, istoria oamenilor ridicați și deportați. Această tragedie a poporului nostru constituie o genă, care trebuie să ne reprezinte pentru totdeauna. Dacă noi nu o să ne asumăm această istorie și această memorie, atunci jertfa strămoșilor noștri a fost în zadar. Cea mai mare crimă ar fi să trecem ușor peste asta. Trebuie să intervenim în educația copiilor, în educația maturilor, în mesajul permanent pe care îl comunicăm, pentru că doar asumându-ne această soartă, această memorie, noi vom putea construi mai departe societatea noastră europeană, vom avem propria identitate în marea familie europeană”, a adăugat Sergiu Prodan.

Citește și: Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie: Deportarea din 6 iulie 1949 – o CRIMĂ împotriva umanității. Cazul familiei Balan din localitatea Hecii-Vechi

De asemenea, ministrul Culturii și-a luat un angajament în fața celor care au avut de suferit de pe urma deportărilor, dar și rudelor acestora.

„Vreau astăzi să-mi iau un angajament. Trebuie să depunem toate eforturile pentru ca peste un an, când o să ne întrunim iarăși în această zi, să putem spune ce pași concreți am făcut noi pentru ca aceste cuvinte să se transforme în fapte și lucruri concrete. Eu cred că un an este un termen suficient pentru ca să asigurăm deschiderea unor muzee ale memoriei în fiecare localitate. Doar împreună vom reuși să preluăm exemplul altor popoare, care cu atâta grijă își consolidează memoria și tragediile prin care au trecut. Poporul evreiesc este un exemplu în acest sens.

CITIȚI și MĂRTURII // „IADUL” de la Ordășei versus „RAIUL” din Siberia: Stăpânii deportați, casa confiscată și transformată în grădiniță pentru copii în schimbul unei barăci cu 24 de suflete laolaltă în Kurgan și „400 de grame de pâine pe zi”

Totodată, contestarea acestei tragedii trebuie să fie infracțiune penală și sancționată. Dacă și după 74 de ani mai există politicieni care spun că nu a fost mare lucru, că nu suntem singurii, că toată Uniunea Sovietică a trecut prin asta... 20% din populația țării a fost afectată direct și indirect de deportări. Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ca, la 75 de ani, să avem lucruri concrete, aceste pietre de temelie, puncte de reper pentru societatea noastră. Dacă ÎS „Calea Ferată a Moldovei” are suficiente vagoane de acest fel, atunci merită de instalat în fiecare localitate, iar în interior să fie organizat un spațiu al memoriei”, a punctat Sergiu Prodan.

CITIȚI și VIDEO // „Până la ce nivel de degradare trebuie să ajungă un om ca să-și mănânce propriii copii?”. Peste 200 de mii de MORȚI și sute de cazuri de CANIBALISM pe timpul foametei organizate. Cum au distrus sovieticii demnitatea NAȚIONALĂ a Basarabiei

Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a scos în evidență calitățile victimelor represiunilor staliniste.

„Aceste deportări au constituit o adevărată tragedie și, dacă ne uităm la acele evenimente, atunci putem vedea cât de diabolic poate fi un regim. Cât de perfid a fost acel regim în încercarea de a depersonaliza un popor. I-au ales pe cei despre care înțelegeau că nu au cum să-i transforme, să-i supună. Chiar dacă au fost duși în condiții inumane, ei și acolo le-au dat o lecție – s-au organizat exemplar, au continuat să rămână gospodari. Putem spune pe undeva că i-au civilizat pe cei de acolo. Ei nu au parazitat, dar au construit case, gospodării”, a declarat Igor Grosu.

CITIȚI și VIDEO ZGUDUITOR // „În tren, femeile gravide se înădușeau... Nășteau și, Dumnezeu să le ierte, zvârleau pe fereastră copilașii. Nu aveau cu ce să-i hrănească...”: LECȚIA de ISTORIE despre primul val al deportărilor din Basarabia

De asemenea, spicherul a menționat că deportații, cu mici excepții, au rămas fideli principiilor pe care le-au avut și nu au idolatrizat niciodată regimul criminal.

„Acești oamenii au rezistat zeci de ani, au păstrat memoria, au transmis-o copiilor… Au urmat cu sfințenie sărbătorile religioase. Istoricii spun că, dacă nu-ți știi trecutul, riști să repeți istoria. Ceea ce vedem alături la vecinii noștri ucraineni… Am sperat că lumea a învățat din greșeli, dar vedem astăzi sute de mii de cetățeni strămutați, copii despărțiți de familii. Este un fel de deja-vu. Ai impresia că imperiul acesta sau ce a mai rămas din el, în încercarea de a renaște, iarăși aduce suferințe și distruge destine. E obligația noastră să le spunem copiilor noștri despre aceste tragedii, pentru că fiecare sat a avut de suferit. Mă închin celor care au păstrat această memorie și felicitări celor care au venit cu această idee (de a amenaja expoziția în două vagoane n.r.). Aceste lucruri trebuie multiplicate, e necesar să organizăm caravane, expoziții, cu implicarea istoricilor, dar mai ales martorilor oculari”, a conchis Igor Grosu.