VIDEO // Eventualele alegeri parlamentare anticipate vor avea loc în baza sistemului electoral mixt sau proporțional? Verdictul Curții Constituționale

Curtea Constituțională (CC) susține că alegerile parlamentare anticipate pot avea loc în baza unor reguli stabilite cu cel puțin un an înainte de data desfășurării acestora și publicate în „Monitorul Oficial”.

„Rațiunile articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție nu interzic desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate potrivit regulilor altui sistem electoral decât cel aplicat la alegerile parlamentare ordinare, dacă este respectată regula publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a normelor privind sistemul electoral aplicabil cu cel puțin un an înainte de data alegerilor”, a anunțat astăzi Domnica Manole, președinta CC.

„Alegerile desfășurate pana la 17 august 2020 pot avea loc pe baza sistemului mixt. Alegerile desfășurate după 17 august 2020 vor avea loc conform sistemului proporțional”, a exprimat esența deciziei de astăzi a Curții Constituționale deputatul Sergiu Litvinenco.

Curtea Constituțională a pronunțat, astfel, dispozitivul hotărârii referitoare la sistemul electoral în baza căruia ar urma să se desfășoare eventualele alegerile parlamentare anticipate. Sesizarea a fost depusă de către deputații Sergiu Litvinenco, Alexandru Slusari și Vasile Bolea încă în octombrie 2019, după revenirea la sistemul proporțional de vot, atunci când funcționa alianța de guvernare dintre Blocul ACUM și socialiști.

Analiza Curții:

Potrivit articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție, Parlamentul trebuie să reglementeze sistemul electoral prin lege organică. Cu privire la această competență a Parlamentului, în Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, Curtea Constituţională a reținut: „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporţional sau mixt […]. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate. […] statul aplică legal un anumit tip de scrutin pornind de la nivelul dezvoltării sistemului politic al societății, de la problemele pe care şi le propune pentru soluţionare şi de la alte circumstanțe. Aceasta este o chestiune de oportunitate politică.”

În acelaşi timp, Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, deşi Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, această competență nu poate să exceadă spiritului şi literei Constituţiei (HCC nr. 15 din 27 mai 2014, §52; HCC nr. 15 din 16 iunie 2015, § 52). Reglementările pe care le adoptă trebuie să respecte caracterul accesibilității, clarității și previzibilității legii. La adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, Parlamentul trebuie să acționeze în conformitate cu valorile constituţionale ale statului de drept (a se vedea HCC nr. 15 din 27 mai 2014, § 53; DCC nr. 51 din 6 iunie 2017, § 36; DCC nr. 124 din 15 decembrie 2017, § 40)

Curtea a notat că alegerea unui sistem electoral reprezintă o decizie importantă pentru orice democrație și nu ar trebui să fie adoptată ca un compromis politic de către grupurile politice, ci printr-un consens larg obținut într-un proces de consultații publice. Această decizie ar trebui să constituie rezultatul unui proces transparent, cu implicarea partidelor parlamentare și extraparlamentare, precum și a reprezentanților societății civile. Obținerea consensului privind alegerea unui sistem electoral contribuie la acceptarea, legitimitatea și stabilitatea sistemului de guvernare (a se vedea Avizul comun al Comisiei de la Veneția și OSCE CDL-AD(2017)012 din 15, 16-17 iunie 2017 privind sistemul electoral pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, § 36).

În Hotărârea nr. 11 din 26 aprilie 2019 (§§ 20-21), Curtea a făcut trimitere la Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de către Comisia europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) în cadrul celei de-a 52 reuniuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Comisia de la Veneția subliniază căprincipiile fundamentale ale sistemului electoral european pot fi garantate numai dacă sunt respectate câteva condiţii-cadru.Una dintre aceste condiții prevede că legea electorală trebuie să se bucure de o anumită stabilitate, pentru a nu face obiectul unei manipulări partizane (paragraful58din Codul bunelor practici în materie electorală). Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului(paragraful 63din Codul bunelor practici în materie electorală). Astfel, modificarea frecventă a sistemului electoral sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri ar fi, de asemenea, contrară bunelor practici în materie electorală (paragraful 65 din Codul bunelor practici în materie electorală).

Potrivit paragrafului 12 al Avizului Comun al Comisiei de la Veneția și al Consiliului pentru Alegeri Democratice al OSCE CDL-AD(2017)012 din 15, 16-17 iunie 2017 (sistemul electoral pentru alegerile parlamentare), dacă sunt modificate elementele fundamentale ale legii electorale, inclusiv sistemul electoral, acest fapt ar trebui să se întâmple cu mult înainte de următoarele alegeri și, în orice caz, cu cel puțin un an înainte. Dacă după introducerea modificărilor în sistemul electoral vor fi convocate alegeri anticipate, acest sistem ar trebui pus în aplicare cel puțin la un an de la adoptarea modificărilor.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea a notat că trebuie reevaluată soluția ei anterioară din Hotărârea nr. 11 din 26 aprilie 2019 cu privire la imposibilitatea eventualei implementări a unui alt sistem electoral în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, decât cel aplicat la alegerile parlamentare ordinare.

Curtea a considerat că pentru a asigura stabilitatea legislației electorale și a evita modificarea ei frecventă urmează să fie respectată regula conform căreia, în eventualitatea în care Parlamentul adoptă un sistem electoral nou, acesta va putea fi implementat numai dacă modificarea legislativă a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova cu cel puțin un an înainte de data alegerilor, indiferent de tipul acestora.

Concluziile Curții

Pornind de la cele menționate, Curtea a hotărât:

1. În sensul articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție și având în vedere bunele practici internaționale în materie electorală, cadrul temporal de implementare și aplicare a regulilor în materie electorală nu poate să depindă de tipul de alegeri – parlamentare, prezidențiale sau locale, ordinare sau anticipate, generale sau parțiale. Prevederile legale în materie electorală trebuie să fie clare și previzibile, iar în privința acestora trebuie să existe un consens social larg. Modificările în această materie trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi aplicate cu succes în cadrul procesului electoral, în vederea evitării încălcării dreptului la vot și a dreptului de a fi ales.

2. În sensul articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție, ținând cont de competența exclusivă a Parlamentului privind reglementarea, prin lege organică, a modului de organizare și de desfășurare a alegerilor și având în vedere bunele practici internaționale în materie electorală, modificările elementelor fundamentale ale dreptului electoral devin aplicabile doar dacă au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova cu cel puțin un an înaintea datei alegerilor.

3. Rațiunile articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție nu interzic desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate potrivit regulilor altui sistem electoral decât cel aplicat la alegerile parlamentare ordinare, dacă este respectată regula publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a normelor privind sistemul electoral aplicabil cu cel puțin un an înainte de data alegerilor.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.