Vicepremierul Oleg Serebrian: Războiul din Ucraina a schimbat „calitatea” și „accentele” relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău, iar reglementarea conflictului transnistrean depinde acum de „mișcarea noastră în direcția UE”

Războiul declanșat pe 24 februarie 2022 de către Federația Rusă împotriva Ucrainei a reprezentat „un punct de cotitură” în dosarul transnistrean, iar reglementarea acestui conflict depinde „de mișcarea noastră în direcția Uniunii Europene”, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Oficialul a punctat astăzi, în cadrul Forumului de reintegrare a Republicii Moldova, organizat la Chișinău, că nu numai noi, dar și comunitatea internațională trebuie să elaboreze „o viziune complexă și integrată” asupra securității în regiunea Mării Negre în general, fiindcă toate conflictele înghețate din zona Mării Negre „au o geneză comună”, iar unele dintre ele sunt localizate pe teritoriul a trei state candidate pentru aderare la Uniunea Europeană - R. Moldova, Ucraina și Georgia.

„Dosarul transnistrean este strâns legat, puternic conectat la tot ce se întâmplă în Ucraina, de momentele dramatice, tragice din momentul de față. Firește că 24 februarie 2022 a fost un punct de cotitură în tot ce ține de dosarul transnistrean. Brusc, toate abordările care au fost până în acel moment au devenit învechite, negocierile în formatul 1+1 și grupurile de lucru conexe. Calitatea relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău s-a schimbat. Accentele s-au schimbat în raporturile dintre Chișinău și Tiraspol. Până în februarie 2022, deși multă lume care este în afara procesului de negocieri nu știe asta, au existat diferite viziuni, planuri, proiecte, strategii de reintegrare. Unele, poate văzute de la înălțimea zilei de astăzi, par naive sau neajutate la realitatea zilelor de astăzi și așa sunt, pentru că războiul din Ucraina a schimbat în totalitate coordonatele tuturor conflictelor din regiunea Mării Negre. Cred că, la un anumit moment, va trebui să gândim, comunitatea internațională, nu doar noi, să avem o viziune complexă și integrată asupra securității în regiunea Mării Negre în general, or, toate aceste conflicte înghețate din zona Mării Negre sunt legate cumva între ele, au o geneză comună și sunt interdependente, între ele există vase comunicante. E dificil să vorbim despre reglementarea transnistreană fără a vorbi despre pace în Ucraina, la fel cum este dificil să vorbim despre reglementarea dosarelor sud-osetin sau abhaz, fără a lua în calcul celelalte două dosare din nordul Mării Negre. Toate cele trei țări sunt state candidate pentru aderare la UE. Asta schimbă încă o dată, în plus, datele acestei ecuații”, a declarat Oleg Serebrian.



Vicepremierul crede că, în noile condiții, Uniunea Europeană trebuie să aibă „un alt cuvânt de spus” în regândirea procesului de reglementare a tuturor acestor dosare, la fel ca și partenerii noștri din Vest, inclusiv SUA, „ținând cont de rolul Americii în ceea ce privește securitatea internațională”.

„Ceea ce este foarte important în acest proces de reglementare este să nu creăm surprize. Adică, pașii pe care îi facem să fie coordonați cu partenerii și prietenii noștri din exterior, cu Bruxelles-ul desigur, avem o obligație morală în momentul de față, ca stat candidat la aderare, ca acei pași pe care noi îi considerăm legitimi în procesul de reintegrare să fie coordonați, analizați și consecințele, de asemenea, trebuie atent calculate. La fel și cu partenerii noștri din Ucraina cu care avem, în multe privințe, o agendă comună, la fel și cu România, care, deși e parte a UE, are totuși un statut și un rol specific în acest proces, ținând cont de vecinătate, de relațiile istorice, de componența etnică, de numărul de cetățeni români aflați pe teritoriul R. Moldova și multe alte lucruri”, a continuat oficialul de la Chișinău.

Oleg Serebrian este de părere că „tonalitatea” în procesul de reintegrare transnistreană o va da „viteza cu care vom merge în direcția europeană și nu viceversa”, de aceea este necesar dialogul cu Tiraspolul pentru a implementa standardele UE și pe malul stând al Nistrului.

„Cred că ceea la ce trebuie să atragem atenția cel mai mult, în momentul de față, este dosarul european și corelația dintre acesta și dosarul de reintegrare, adică integrare versus reintegrare și cum coroborăm cele două procese care nu pot fi sincronizate. Nu înseamnă că ne pregătim ca unul să fie înaintea altuia, fiecare trebuie să meargă cu pasul său natural. Procesul de reintegrare depinde de mișcarea noastră în direcția UE. Ceea ce va da tonalitate procesului de reintegrare va fi viteza cu care vom merge în direcția europeană și nu viceversa. Din această perspectivă, este foarte important să avem și un dialog cu Tiraspolul concentrat anume pe acest dosar european, cum sunt implementate anumite reforme, cum extindem anumite prevederi legale, anumite standarde europene, aceste lucruri trebuie discutate, să nu fie o surpriză pentru nimeni. Cred că un grup de lucru adițional la cele existente, dar în afara formatului 1+1 care n-ar avea nicio legătură cu acest proces, urmează să fie constituit. Sperăm foarte mult că Tiraspolul va fi deschis pentru astfel de discuții, avem nevoie de implementarea unor măsuri concrete și în domeniul vamal, și în domeniul fiscal, și în domeniul bancar, standardelor, și în domeniul mediului, adică acele rigori pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească, și-a asumat că le îndeplinește, să fie gradual extinse și pe malul stâng (al Nistrului - n.r.). În acest fel, procesul de reglementare devine nu ceva complementar procesului de reintegrare europeană, el rămâne un proces independent, dar puternic influențat de procesul de integrare europeană”, a punctat vicepremierul pentru Reintegrare.

Menționăm că Forumul de Reintegrare este organizat joi la Chișinău de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Biroul Politici de Reintegrare, în parteneriat cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX.