Violența sexuală, tabu pentru Moldova

INFAMIE // Violența sexuală asupra copiilor este o problemă complexă care se răspândește în mod alarmant atât în țara noastră, cât și la nivel global

Datele statistice arată că aproximativ unul din cinci copii din Europa este victima unei forme de violență sexuală, iar în 80% din cazuri agresorul este o persoană cunoscută copilului. Potrivit experților, multe dintre cazurile de abuz durează ani la rând, deoarece copilul nu are încredere în persoanele din anturajul său ca să le împărtășească drama prin care trece.

Părinții nu erau acasăViolența sexuală, tabu pentru Moldova

O fetiță de 12 ani dintr-un sat din raionul Glodeni a fost violată acum câteva săptămâni de unchiul său în vârstă de 27 de ani. Tragedia s-a întâmplat în timp ce părinții victimei se aflau la muncă. Tatăl fetei l-a rugat pe fratele său să aibă grijă de copii. Seara, când părinții au venit de la câmp, au depistat ce s-a întâmplat.

„Eu nu știu exact cum a avut loc, dar știu că mama a descoperit fapta. Spăla fetița și ea a început a plânge. Familia este una bună, e numeroasă. Nimeni nu s-a așteptat la așa ceva. Fata ar fi fost violată de multe ori”, spune asistenta socială din sat.

După ce copila le-a povestit părinților calvarul prin care a trecut, aceștia au alertat oamenii legii. Ulterior, din motive neclare, părinții au cerut să închidă dosarul, deoarece ei îl iartă pe violator. Polițiștii spun că infracțiunea este prea gravă pentru a fi trecută cu vederea. Dacă va fi găsit vinovat, suspectul riscă până la 20 de ani de pușcărie.

Actorilor sociali nu le pasă?

Deși abuzul a avut loc recent, actorii sociali nu au luat măsurile necesare așa cum prevede legea. „Am discutat cu părinții, am decis să monitorizăm familia asta, să le acordăm orice ajutor posibil, o consiliere psihologică atât copilului, cât și părinților”, a declarat asistentul social din localitate. Direcția Asistență Socială Raională nu știe nici cu spatele de acest caz. „Noi avem în raion așa un caz? Nu am știut. Și s-a întâmplat de o săptămână?”, a vociferat șefa Direcției, Svetlana Sandu.

Anchetatorul Ion Cojocaru a specificat faptul că agresorul a fost plasat în arest la domiciliu din lipsă de probe. „Avem ca probă declarația mamei, dar ea vrea să o anulăm. Încă nu am făcut expertiza medico-legală. O s-o facem”, a zis Cojocaru.

Expertiza medico-legală, în 24 de ore

Pentru a demonstra abuzurile sexuale, este foarte important ca victima să fie examinată de medicul legist în termeni restrânși, susțin experții de la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC). „Pentru a asigura probatoriul în astfel de cazuri, trebuie ca examinarea medico-legală a copilului să aibă loc în 24 de ore. Altfel, se pierde calitatea probelor. Examinarea se realizează în baza solicitării reprezentantului legal al copilului sau a poliției. Și încă un aspect important pentru asigurarea probelor: copiii nu trebuie spălați înainte de a pleca la medicul legist”, explică Rodica Corețchi-Mocanu, coordonator programe asistență psihosocială la CNPAC.

Multe dintre cazurile de abuz durează ani la rând, deoarece copilul nu are încredere în persoanele din anturajul său ca să le împărtășească drama prin care trece, susțin experții.

Marcați pe viață

„Copilul nu doar că nu are încredere, dar trăiește și cu sentimentul de vină și de rușine atunci când este victima abuzului sexual. Lui îi este foarte greu să vorbească despre asta. Trebuie să învățăm părinții să aibă o relație deschisă și de încredere cu odraslele lor. Părintele trebuie să fie prima persoană la care copilul să se adreseze în astfel de situații. Însă, în R. Moldova violența sexuală asupra copiilor mai este un subiect tabu. Profesioniștii, de asemenea, trebuie să ia atitudine când un copil apelează la ei după ajutor și să respecte principiul confidențialității. Acesta e un alt motiv pentru care copiii nu vorbesc despre abuzurile sexuale”, a conchis specialistul de la CNPAC.

Violența sexuală asupra copiilor poate să se manifeste sub diverse forme: viol, acțiuni perverse, întreținerea raporturilor sexuale cu un copil care nu are vârsta consimțământului sexual (16 ani), pornografie infantilă, exploatare sexuală etc. Consecințele negative ale unui act de abuz sexual vor însoți copilul până când acesta devine adult, inclusiv și când e deja matur, între timp copilul trăind momente dificile. Psihologa Alina Vârtosu spune că micuții care sunt abuzați sexual rămân marcați pe viață.

„Consecințele care se abat asupra copilului se văd în timp, dar depinde de personalitatea fiecărui copil. Cineva se poate răzbuna pe toată lumea mai târziu. Altcineva – să urască relația sexuală sau să nu o poată primi. Alții devin personalități distruse și incapabile să mai ia decizii. Și cel mai grav este că societatea învinuiește victima, nu agresorul”, susține psihologa.

R. Moldova nu este pregătită pe deplin să ofere sprijin acestor victime

Deși statul face eforturi pentru a ajuta copiii abuzați sexual, Republica Moldova nu este pe deplin pregătită să ofere sprijin acestor victime. „Prima problemă ar fi lipsa serviciilor specializate pentru acești copii. Un alt aspect e că profesioniștii nu cunosc în mare parte încă specificul de asistență în astfel de cazuri și se comit multe erori, uneori fără intenție. Specialiștii trebuie să cunoască toate aspectele când intră în contact cu copilul sau atunci când realizează intervențiile, ca să asiste adecvat aceste cazuri și să nu revictimizeze copiii”, menționează Rodica Corețchi-Mocanu.

Rezultatele a două studii CNPAC arată că 60% dintre părinți nu discută cu copiii lor despre prevenirea abuzului sexual, iar 55% dintre părinții care discută pe acest subiect consideră comunicarea foarte dificilă.

„Copilul este mai expus abuzului sexual dacă nu este informat, dacă nu se discută cu el. Totodată, copiii ar trebui să fie informați și în cadrul grădinițelor de copii, școlilor, iar părinților să li se comunice cu regularitate despre riscurile abuzului sexual și cum pot fi acestea prevenite”, mai adaugă Corețchi-Mocanu.

Anual, în Republica Moldova circa 220 de copii sunt abuzați sexual.

Natalia Bayram, avocată: „Legislație avem, dar trebuie să o și aplicăm”

„Statistica, dar și practica demonstrează că acei copii care ajung victime ale abuzurilor sexuale nu se adresează la poliție. Rolul important în identificarea cazurilor de abuz le revine specialiștilor care lucrează cu copiii, care trebuie să fie capabili și să identifice că ceva cu acest copil nu este în regulă. Poliția este în asemenea cazuri, din păcate, reactivă, acționează doar la plângere și nu folosește metode proactive de identificare. Motiv pentru care abuzatorii, de multe ori, pot scăpa fără a fi descoperiți.

Problema abuzului sexual trebuie privită complex și necesită o abordare sistemică, dacă într-adevăr se dorește diminuarea cazurilor de abuz și creșterea unei generații sănătoase.

Legislația a fost modificată și armonizată cu standardele internaționale. Ne rămâne să o aplicăm și să investim resurse în capacitățile specialiștilor care lucrează cu acești copii. Actorii sociali care lucrează cu copiii ar trebui să fie responsabili și conștienți că munca pe care o fac este una extrem de dificilă, dar care implică maximă responsabilitate. Mai avem probleme care trebuie soluționate cum ar fi: specializarea judecătorilor pe cazurile de copii; crearea unui fond de stat pentru despăgubirea copiilor victime ale abuzului sexual; lucrul cu familia copilului care a fost abuzat etc.”.