„Urmând învăţăturile lui PUTIN, Orban îşi aduce la TĂCERE criticii“

Marţi seara circa 100.000 de persoane au ieşit în Budapesta într-un marş contra impozitului pe internet, a guvernului incapabil şi a tendinţei premierului Viktor Orban de a deveni un lider autoritar.

Demonstraţiile vin după ce Budapesta s-a angajat într-un duel al declaraţiilor cu diplomaţii americani, care acuză corupţia din guvern.

Protestele masive din Budapesta au fost sprijinite de demonstraţii de mai mică amploare organizate de maghiarii care trăiesc în alte oraşe europene precum Londra. Marşul a fost transmis în direct la Paris de membri ai mişcării „Occupy“ şi a fost acoperit de marile agenţii de presă, printre care Reuters.

Potrivit zf.ro, la o oră după terminarea oficială a demonstraţiei, protestatarii încă mai strigau „Mizerabilii de la Fidesz“, „Orban, şterge-o de aici“, „Fără taxă pe net“ şi „Ruşilor, plecaţi acasă“. Protestele reverberează în presa internaţională.

Într-un articol cu titlul „Urmând învăţăturile lui Putin, Orban îşi aduce la tăcere criticii“, revista americană The Christian Science Monitor scrie despre tratamentul preferenţial nejustificat pe care guvernul lui Orban îl aplică presei afiliate partidului de guvernământ, în special în ceea ce priveşte finanţarea prin publicitatea făcută de guvern. Cu astfel de practici guvernul „îşi consolidează puterea şi închide vocile opozanţilor în sfera publică“.

Wall Street Journal scrie că UE avertizează Ungaria în privinţa taxei pe internet. Publicaţia americană îl citează pe Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului în exerciţiu pentru economie digitală Neelie Kroes, spunând că planul Budapestei de a introduce această taxă este „o idee proastă“ care ar trebui oprită înainte de a deveni un precedent care să afecteze economia în Europa.

Orban justifică suprataxele prin dorinţa de a evita introducerea de măsuri de austeritate. Cu toate acestea, guvernul se pregăteşte să reducă cheltuielile şi să concedieze 30% dintre angajaţii de la stat, scrie ATV Online. Sindicatele au calculat că până la 300.000 de angajaţi şi-ar putea pierde locurile de muncă. Un oficial guvernamental a explicat că aceasta „este singura cale de a scăpa de birocraţia inutilă“.