VERDICTUL justiţiei moldoveneşti: Un polițist și un șomer, cei mai corupți moldoveni!

De ochii lumii // În pofida sutelor de dosare de corupție care ajung în judecată, în ultimii doi ani doar zece persoane au ajuns după gratii pentru că au dat sau au luat mită

Vedem, aproape zilnic, în buletinele de știri de la tv, mascați de la Centrul Național Anticorupție reținând în flagrant delict tot felul de funcționari prinși cu „mita-n sac”. După ce sunt supuși dezaprobării publice, corupții sunt dați pe mâna judecătorilor care îi scot, de cele mai multe ori, de la ananghie. În ultimii trei ani, în R. Moldova doar vreo zece persoane au ajuns după gratii pentru că au dat sau au primit mită. Este vorba, în special, despre cazuri în care persoanele au oferit sau au luat mită de două-trei mii de lei.

Verdict

Polițistul Mihail Sănduță, fost șef de secție în cadrul Comisariatului de Poliție Ialoveni, și Gheorghe Cioroi, un tânăr de 26 de ani din satul Cucoara, raionul Cahul, sunt, potrivit unor date de pe site-ul Centrului Național Anticorupție, singurele persoane care au ajuns la închisoare în ultimii trei ani pentru corupție. În calcul au fost luate doar cazurile în care există o decizie de judecată definitivă și irevocabilă sau necontestată.

Sănduță a fost condamnat, în 2013, la șase ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și obligat să plătească o amendă de 20 de mii de lei, pentru că a extorcat 2 000 de lei de la o persoană pentru a nu-i porni dosar penal pentru furtul unui telefon mobil și 1 200 de euro de la o altă persoană pentru neînceperea urmăririi penale în privința unui minor care a furat un cărucior și o bicicletă, în valoare totală de 800 de lei. Judecătorii, de la cei de la Judecătoria Ialoveni și până la cei de la Curtea Supremă de Justiție, au fost aspri cu polițistul, nevrând să reducă nicio zi din pedeapsa inculpatului. Ultima decizie de judecată pe acest caz a fost pronunțată în iulie 2014.

La fel de exigenți au fost magistrații care l-au condamnat acum un an pe Gheorghe Cioroi la doi ani de închisoare, cu achitarea unei amenzi de 20 de mii de lei, pentru că tânărul ar fi încercat să îl mituiască cu 200 de euro pe un polițist care l-a prins băut la volan.

Probele, anulate

Urma să ajungă la închisoare pentru opt ani și judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni, dar a reușit să fugă din sala de judecată cu câteva minute înainte de pronunțarea sentinței și până în prezent nu a fost găsită de oamenii legii. Și judecătorul Judecătoriei Telenești, Gheorghe Popa, a fost condamnat anul trecut la șapte ani de detenție pentru corupere pasivă, dar sentința a fost atacată cu recurs, iar instanța de apel încă nu s-a pronunțat.

Ca prin urechile acului a scăpat de închisoare procurorul de la Procuratura raionului Orhei Mihail Canțâr, acuzat că ar fi extorcat mită 300 de euro pentru emiterea unei ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale. Deși prima instanță l-a condamnat la șapte ani de închisoare, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție l-au scos basma curată, refuzând să accepte drept probe mai multe materiale video și interceptări telefonice prezentate de procurori. În loc să stea la răcoare, astăzi Canțâr, achitat de judecători, continuă să instrumenteze dosare penale, doar că la o altă procuratură. În 2012, la numai câteva zile după ce a fost reținut în flagrant delict de către ofițerii CCCEC, Canțâr a scris cerere de demisie din proprie dorință, dar a renunțat în scurt timp la ea și a rămas să lucreze în sistem.

Argumentele judecătorilor

Respingerea de către instanță a mai multor probe ale acuzării din cauza încălcării procedurilor este cel mai frecvent motiv pentru care judecătorii îi declară nevinovați pe inculpații ajunși în fața lor pentru cazuri de corupție.

Pe același motiv au fost achitați și doi inspectori ai Secției misiuni speciale din cadrul Direcției misiuni speciale, Ministerul Afacerilor Interne. Polițiștii Andrei Tudoreanu și Alexandru Pasat au ajuns pe banca acuzaților pentru că au pretins 7 500 de euro de la un agent economic. Procurorii anticorupție, care au prezentat mai multe interceptări, înregistrări video și mărturii ale martorilor, s-au pomenit dezarmați, după ce probele au fost lovite de nulitate din cauza unor încălcări de procedură, iar judecătorii au constatat că acțiunile celor doi polițiști nu pot fi considerate drept acte de corupere pasivă, pentru că cei doi au pretins banii pentru acțiuni care nu intră în atribuțiile lor de serviciu, iar legea stabilește clar că, într-un caz de corupere pasivă, mita se oferă pentru acțiuni sau inacțiuni care țin de atribuțiile de serviciu ale persoanei mituite (!).

Suspendarea și amenda încurajează corupția

Pentru judecătorii din R. Moldova a devenit o cutumă să ofere condamnări cu suspendarea pedepsei persoanelor judecate pentru corupție. Trei ani de închisoare cu suspendare a primit anul acesta cunoscutul judecător de la Curtea de Apel Bender Nicolae Nogai, numit de presă „judecătorul-raider”. Sentințe similare au fost pronunțate și în cazul a trei primari prinși cu mită de ofițerii anticorupție în perioada anilor 2010-2014.

Din cele 132 de cazuri de corupție pe care s-au pronunțat instanțele de judecată în ultimii trei ani, în 37 de cazuri s-a optat pentru condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, iar în alte 80 de cazuri judecătorii au decis să îi sancționeze contravențional pe funcționarii acuzați de corupție, aplicându-le câte o amendă.

Cristina Țărnă, vicedirectorul Centrului Național Anticorupție:

„Astăzi, situația este mult mai bună decât până la reformarea CNA. În perioada 2010-2012, am avut doar patru cazuri de condamnare la închisoare cu executarea pedepsei, ceea ce reprezintă 1,5% din numărul total de cazuri de corupție judecate. Asta deși pedeapsa cu închisoare este prevăzută întotdeauna pentru actele de corupție. În 2014, după ce Curtea Supremă de Justiție, la solicitarea CNA, a făcut mai multe recomandări instanțelor de judecată pentru examinarea cazurilor de corupție, lucrurile s-au mișcat din loc. Anul trecut, rata de aplicare a condamnărilor a fost de 20%. E departe de a spune că e suficient, dar e un rezultat bun.

Nu îmi pot explica indulgența judecătorilor pentru astfel de cazuri, decât prin faptul că, atunci când cineva are de-a face cu o infracțiune de corupție, există un risc mare ca acea persoană să încerce să corupă”.

234 de funcționari corupți, prinși în 2014

În anul 2014, ofiţerii CNA au depistat şi cercetat 570 de infracţiuni, dintre care 448 – pe cazuri de corupție. Cifra este în creștere cu 19,8%, comparativ cu anul 2013. În 128 de cazuri este vorba despre corupere pasivă, iar în 32 de dosare penale au fost investigate cazuri de corupere activă. CNA a depistat anul trecut doar patru cazuri de luare de mită.

Cele mai multe infracțiuni de corupție au fost înregistrate în instituțiile de drept și de justiție (134 de cazuri), primării (76 de cazuri) și întreprinderi de stat (68 de cazuri).

În 2014, au fost cercetate penal pentru cazuri de corupție și conexe corupției 234 de persoane, dintre care trei judecători, un procuror, un fost ministru, patru primari, 55 de polițiști și șapte șefi din cadrul Ministerului de Interne.

Deocamdată, instanțele de judecată nu s-au pronunțat pe niciunul din aceste cazuri.