INTERVIU // „Jumătate din funcționari sunt predispuși la acte de corupție”

MITĂ // Potrivit vicedirectorului Centrului Național Anticorupție, toți funcționarii supuși testului de integritate l-au picat la capitolul denunțării actelor de corupție

În ultimele patru luni, Centrul Național Anticorupție (CNA) testează integritatea funcționarilor din mai multe instituții. Vicedirectorul CNA, Cristina Țărnă, susține, în cadrul unui interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, că, deși numărul persoanelor care au picat testul de integritate este mare, acolo unde există cel puțin o persoană care refuză mita, lucrurile se pot schimba.

La patru luni de la începerea testării integrității funcționarilor, nu am văzut încă niciun caz concret cu judecători, procurori, polițiști, funcționari care au picat testul. De ce nu sunt făcute publice aceste cazuri?

Este vorba despre o procedură disciplinară care are loc în privința unei persoane. Legea nu prevede ca aceste cazuri să fie făcute publice, în schimb avem obligația de a nu știrbi imaginea instituției publice. Noi ne străduim să oferim doar informații generale despre procentul de cazuri în care persoanele s-au pretat la acte de corupție, câți dintre ei le-au denunțat și câți nu. Informațiile concrete fac obiectul unor rapoarte care se depun la Parlament.

De asemenea, practica internațională recomandă să nu fie divulgate aceste cazuri pentru a fi menținut efectul preventiv la maximum. Dacă s-ar cunoaște instituțiile în care au loc testele, efectul nu ar mai fi același.

Din informațiile pe care le dețineți deja, puteți să vă faceți o idee despre cât de grav este fenomenul corupției în R. Moldova?

Nu am desfășurat deocamdată teste în privința tuturor instituțiilor publice. Dar, din rapoartele care au fost deja procesate, în medie cam jumătate dintre persoanele testate se pretează la acte de corupție. Cealaltă jumătate fie nu a fost posibil să se lase atrasă în acte de corupție, fie s-a opus remunerării ilicite, dar nimeni nu a denunțat aceste încercări.

Asta înseamnă că toți cei care au fost supuși testului l-au picat?

100% au picat testul la obligația de a denunța. Țin să delimitez denunțarea de corupere, pentru că și consecința juridică este diferită. Pentru implicarea în acte de corupție în cadrul unui test, procedura disciplinară este maximă - concediere, în schimb, pentru nedeclararea intențiilor de corupere sau nedeclararea cadourilor, procedura disciplinară poate fi sancțiunea.

Și angajatorii, când examinează probele prezentate la finalul testelor, își fac concluzii despre vulnerabilitățile din sistemul pe care îl gestionează și își fac o părere despre angajații lor.

Totuși, nu putem spune că în toate sectoarele 50 la sută din funcționari sunt predispuși la acte de corupție. În funcție de sector, rezultatele au fost diferite. Spre exemplu, primul raport de integritate în privința primei entități testate a arătat că 75% din cei testați s-au implicat în acte de corupție. Acum avem un raport în care 30% din angajați s-au implicat în acte de corupție.

Aplicarea sancțiunilor rămâne la discreția angajatorului?

Da, doar că legea stabilește clar pentru fiecare caz ce sancțiune se aplică. Dacă este clar din probe și din raportul negativ depus de către CNA că un angajat se implică în acte de corupție, atunci angajatorul nu poate aplica o altă sancțiune decât concedierea.

Acum se desfășoară proceduri disciplinare în care se examinează posibilitatea concedierii unor agenți în mai multe entități. Dacă nu s-a scurs informația din aceste instituții, înseamnă că nu sunt prea mândri de situația constatată și, din această cauză, nu vorbesc.

Testările au avut loc pe domenii vulnerabile pe care le-am identificat din plângerile pe care le avem, din sondaje, materialele din presă. Se alege o situație model și sunt testați un lanț mai mare de funcționari. Noi nu ne propunem să-l urmărim pe X sau Y. Se urmărește o situație și se acoperă un eșantion mare, am avut cazuri în care au fost verificați 40-70% din funcționarii de același grad. Dar asta înseamnă că testul începe cu verificarea integrității primului angajat și se încheie cu verificarea integrității ultimului. Rezultatele testării sunt comunicate la sfârșitul întregului proces, în decurs de zece zile.

Când ar trebui să așteptăm primele sancțiuni?

Primele rezultate le vom cunoaște deja la sfârșitul acestui an. Angajatorii au la dispoziție 30 de zile pentru a efectua proceduri disciplinare. Dacă am fi făcut teste pe persoane în parte, lucrurile ar fi fost deja clare, dar ne-am fi deconspirat.

Ați menționat că 75% din angajații unui sector au picat testul de integritate. Asta înseamnă că ei toți vor fi concediați?

Este vorba despre toți angajații din acel sector care îndeplinesc o anumită funcție. Avem acum un caz în care a trebuit să comunicăm un raport negativ de testare unei rude apropiate celei testate. Sunt mai multe situații de incompatibilități și cele mai șocante pretenții ale persoanelor testate au fost înregistrate tocmai în astfel de cazuri când se simt sub protecția rudelor. În aceste cazuri și sumele pretinse sunt mai mari. Așteptăm să vedem dacă persoana căreia i-a fost transmis raportul va declara conflictul de interese.

Pe alte cazuri a fost interesant să constatăm că, deși suma pretinsă nu este mare, frecvența este atât de mare, încât prejudiciul cumulativ adus bunurilor publice este de milioane de lei. Pentru niște mite mici, noi toți trebuie să suportăm cheltuieli bugetare enorme pentru a redresa anumite lucrări de infrastructură care se deteriorează din cauza unor acte de corupție.

Care a fost cea mai mare sumă care a fost pretinsă în calitate de mită?

Nu pot să vă spun o cifră. Dar trebuie să înțelegeți că persoanele care solicită mită de milioane sunt de un rang înalt, iar testarea integrității este îndreptată spre depistarea corupției mici și mijlocii. Testorul trebuie să-și creeze o istorie credibilă. Pentru a putea testa persoanele care iau mită de milioane, probabil că trebuie să pregătești istoria testorului timp de ani de zile, pentru ca aceasta să fie credibilă. În plus, credem că ar fi un păcat să ajungem să documentăm în cadrul unui test un astfel de caz. Ținând cont de faptul că, pentru testele de integritate nu pot fi pornite dosare penale, unica lor finalitate ar fi procedurile disciplinare pornite. Pentru societate este însă important ca persoanele care iau mită de sute de mii și milioane de lei să fie supuse procedurilor penale și de confiscare. Testele de integritate nu sunt panacee împotriva corupției mari. Ele sunt menite să facă ordine în pleiada de funcționari mici și mijlocii care riscă să își piardă locul de muncă.

Din câte ați reușit să observați, actele de corupție se produc în lanț?

Sunt cazuri diferite. Am constatat cazuri în care toate persoanele care îndeplinesc o anumită funcție sunt predispuse la anumite tipuri de acte de corupție. Ceea ce am observat noi este că, dacă într-un grup de funcționari care lucrează împreună unul este intolerant la corupție, și celelalte persoane, care într-o altă situație au acceptat mita, de această dată o vor refuza. Este suficient să existe insule de integritate în fiecare domeniu și lucrurile pot începe să se schimbe. Pentru angajatori este important să știe care sunt aceste insule de integritate pentru a le promova în funcție.

Sunt domenii în care persoanele mai în vârstă, cu experiență, sunt foarte înclinate spre corupție. Pe anumite domenii, tinerii sunt mult mai puțin corupți.

Sunt și cazuri de corupție pe verticală. Acestea însă sunt mai complicat de demonstrat, pentru că în astfel de cazuri, de regulă, comunicarea are loc între angajați, terții sunt excluși din proces.

Cât vor mai dura testările?

Legea nu are stabilit un termen. Cât va exista legea, atâta timp se vor efectua teste de integritate și nu este o regulă că, dacă o instituție a fost testată, la ea nu se poate reveni într-un anumit termen.

Comisia de la Veneția a emis recent un aviz negativ la Legea cu privire la testarea integrității. Cât de mare este riscul ca legea să fie declarată neconstituțională?

Nu este tocmai așa. Comisia de la Veneția a verificat doar legalitatea unor prevederi din această lege care se referă la faptul dacă pot fi supuși testării judecătorii. Raportul Comisiei a fost emis la solicitarea Curții Constituționale care a fost sesizată, la rândul său, de un grup de deputați comuniști.

Cât este de mare riscul ca judecătorii să fie excluși de sub incidența legii?

Pot să vă spun că, la momentul adoptării legii, deja existau semne de întrebare dacă se poate aplica în privința judecătorilor. În varianta propusă de Ministerul Justiției, judecătorii cădeau sub incidența legii, dar în Parlament au fost operate niște modificări care au permis unele interpretări. Din această cauză, noi ne-am ferit să îi verificăm, dar nu le-am comunicat acest lucru. Noi am atras judecătorii în procesul de instruire, mai ales că am remarcat un interes sporit din partea lor. În plus, ei au început să denunțe cazurile de corupție. Efecte pozitive au fost înregistrate fără a fi testați.

Cert este că acest raport al Comisiei de la Veneția nu pune în pericol existența întregii legi.

Vă mulțumim!