Un laureat din SUA al Premiului Nobel pentru medicină, cu rădăcini basarabene, LECȚIE publică de Ziua Academiei de Științe a Moldovei

Profesorul Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, citolog american și savant cu renume mondial, a ținut o prelegere publică online, pe 12 iunie curent, de Ziua Academiei de Științe a Moldovei (AȘM).

Savantul are rădăcini basarabene, bunicii după mamă emigrând acum circa 100 de ani din Lipcani în SUA.

Prelegerea Prof. Randy Schekman a avut titlul „Importanța științei fundamentale în descoperirile medicale”, savantul prezentând date despre informația genetică în moleculele ADN și procesele de stocare și transport al informației genetice spre celule, dar și despre procesele naturale de recunoaștere a moleculelor ADN de către celule care au stat la baza creării metodelor de citire a codului genetic cu ajutorul tehnologiei.

Prof. Schekman a amintit despre importanța cercetărilor anterioare efectuate de către savantul român George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel în 1974, care, cu ajutorul microscopiei electronice, a explorat structura internă a celulelor, descoperind ribozomii. La acea etapă, în 1974, nu se cunoșteau însă care sunt procesele ce stau la baza reglării procesului de creare, migrare și fuzionare a veziculelor cu membrana celulară, astfel studierea veziculelor și anume a proceselor de fuzionare a acestora cu membrana celulară și eliberarea conținutului lor devine vitală pentru a înțelege anumite procese în profunzime.

Pentru a dezvălui natura proceselor de secreție a proteinelor, Prof. Schekman a ales un model simplu și anume cel al celulelor de drojdie. Savantul a demonstrat că creșterea celulelor de drojdie este determinată de fuzionarea veziculelor cu membrana celulară, iar blocarea acestui proces duce la supraaglomerarea celulei cu vezicule și moartea acesteia. Toate aceste mecanisme de formare a veziculelor și fuzionare a lor cu membrana sunt ghidate de mai multe gene, care au fost identificate pe parcurs.

În a doua parte a prezentării sale, Prof. Schekman s-a referit la cea mai actuală problemă a ultimelor șase luni – coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2.

„Coronavirusul este similar unei vezicule, având membrană biologică, iar în interiorul acesteia este stocată informația genetică - ARN. Virusul infectează celula prin intermediul glicoproteinelor recunoscute de receptorii ACE-2 de pe suprafața celulelor, care permit fuziunea membranei virusului cu membrana celulară și eliberarea ulterioară a informației genetice în interiorul celulei, iar actualmente se fac eforturi colosale pentru identificarea anticorpilor ce ar putea bloca eficient glicoproteinele de pe suprafața virusului pentru ca acesta să nu poată fuziona cu membrana celulară”, a afirmat renumitul savant, citat de un comunicat de presă al AȘM.

Ultima parte a lecției, amercianul cu origini basarabene, a dedicat-o dereglărilor neurodegenerative, și anume afecțiunii Parkinson, care, deși nu este transmisibilă, ia amploare într-un mod foarte îngrijorător în ultimii ani.

„Deoarece Parkinson reprezintă un set de boli este foarte dificil a găsi o singură soluție, iar majoritatea eforturilor uriașe ale industriei farmaceutice de a dezvolta medicamente se soldează cu eșec la anumite stadii de testare. Pe moment, sunt necesare studii fundamentale în această direcție, deoarece noi nu cunoaștem unde începe boala, nu cunoaștem moleculele implicate, lipsesc marcherii biologici pentru a monitoriza evoluția acesteia”, a subliniat Prof. Schekman, acesta fiind și motivul pentru care omul de știință american a inițiat un consorțiu internațional, care întrunește peste 600 de savanți din toată lumea, iar scopul este de a realiza un studiu fundamental în acest domeniu foarte important pentru sănătatea oamenilor.

Membrul Comisiei de experți pe problema coronavirusului și pandemiei, dr.hab., prof. Constantin Spânu, renumit specialist în domeniul sănătății publice, a exprimat onoarea și bucuria de a asista la o prelegere susținută de un laureat al Premiului Nobel, mulțumindu-i profesorului american pentru că a amintit de numele ieșeanului George Emil Palade, primul savant român laureat al Premiului Nobel, care a dus faima științei românești în lume.

Ședința festivă l-a avut invitat de onoare pe celebrul compozitor Eugen Doga, cu un recital muzical susținut în format de videoclip-uri și film. Programul muzical a început cu valsul din filmul „Dulcea și tandra mea fiară”, după care a fost proiectat documentarul Flacăra Film, - „Eugen Doga” din cadrul serialului „100 de români celebri născuți în Moldova”, realizat, în 2013, de Luminița Dumbrăveanu, scriitoare și biografă a maestrului Eugen Doga, în care l-a prezentat lumii (în română și engleză) pe faimosul artist cu largă recunoaștere internațională.

Recitalul a inclus videoclip-urile „Gramofon”, „Codrii mei...”, „Botticelli”, „Pârâiașul”, „Eterna”, „Marea”, „Trandafirii împușcați”, fragment din filmul „În drum spre Murom” („На Муромской дорожке”) și melodia „Mă uit la orizont”, din același film, câteva romanțe pe versuri de Eminescu, între care și capodopera „Ochiul tău iubit” și altele. Un loc aparte în programul selectat de maestrul Doga a ocupat „Imnul lui Mihai Viteazul”, din cantata scenică „Unirea cea Mare”, un proiect de anvergură realizat de Opera din Craiova, înregistrare din Sala Polivalentă din Craiova, România (2018), „Imnul lui Ștefan cel Mare”, înregistrare de la spectacolul „Drumul amintirilor” de la Palatul Național din Chișinău (2019). Compozitorul a prezentat fragmente-cheie din Baletul „Luceafărul” (1983), opera de suflet a artistului, recitalul culminând cu secvențe din concertele de autor de la Palatul Kremlinului din Moscova (2017), Ateneul Român (2017) de la București, Teatrul de Vară din Chișinău (2018).