Dodon, IGNORAT de Filip și Candu. Șeful statului vrea ca fosta conducere a Guvernului și BNM să RĂSPUNDĂ pentru furtul MILIARDULUI. 400 mln de dolari ar putea să nu mai fie RECUPERATE

După mai bine de șase luni de la câștigarea alegerilor prezidențiale, șeful statului Igor Dodon a reușit să organizeze prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Totuși, ședința, în cadrul căreia s-a discutat despre așa-zisul „furt al miliardului” din sistemul bancar și despre expulzarea celor cinci diplomați ruși din R. Moldova, nu a fost în componență deplină. Au lipsit patru membri ai CSS, inclusiv premierul Pavel Filip și spicherul Andrian Candu, care se află în vizite oficiale în Belarus, respectiv, Elveția.

Doar șeful statului a ieșit să facă declarații după ședința CSS, care a durat aproape patru ore. Acesta s-a referit la delapidările din sistemul bancar și a lăsat să se înțeleagă că vrea capetele ex-premierului Iurie Leancă, dar și al fostului guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu.

„În ultimele luni am studiat cu atenție toată corespondența între instituțiile statului privind delapidările din sistemul bancar. Astăzi am audit conducerea Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, BNM-ului și Ministerului Finanțelor. Am divizat acest subiect în două compartimente. Primul se referă la verificarea implicării diferitor persoane cu funcții de răspundere în furtul banilor, iar al doilea – recuperarea mijloacelor financiare. La capitolul implicare în acest furt s-a vorbit despre „grupul Gacikevici”, „grupul Șor”, „grupul Platon”, „grupul Filat” și „grupul Lucinschi”. Am cerut organelor competente să verifice și implicarea altor factori de decizie. E vorba de conducerea BNM. Aici nu mă refer la viceguvernatori. De asemenea, organele competente trebuie să verifice implicarea conducerii Guvernului de atunci. Să fie verificate deciziile luate. Știm bine că aceste decizii au creat premise pentru furtul final”, a subliniat Dodon.

Șeful statului i-a făcut atenți pe conducătorii structurilor de drept că în cazul „furtului miliardului” nu există termen de prescripție și le-a transmis că ar trebui să-și facă bine meseria, deoarece în caz contrar riscă să fie trași la răspundere penală peste câțiva ani.

În continuare, Igor Dodon s-a referit și la recuperarea celor peste 14 miliarde de lei delapidate din sistemul bancar. „Așteptăm raportul Kroll 2. Voi insista ca acest raport să fie prezentat CSS. Voi propune ca raportul să fie făcut public. Acum nouă ne este clar că au fost oferite garanții de 14 miliarde 100 de milioane de lei. Din acest total, patru miliarde pot fi recuperate pe intern. Deja au fost recuperate 988 de milioane de lei. De asemenea, s-a pus sechestru pe bunuri de un miliard de lei. Valoarea de piață a acestor bunuri poate ajunge până la trei miliarde de lei. Aici totul e clar, banii vor fi recuperați mai devreme sau mai târziu. Problema mare de cu cele 400 de milioane de dolari, echivalentul a 8 miliarde de lei. Acești bani au fost transferați în bănci din Țările Baltice, Cipru, Hong Kong etc. Sunt cunoscute țările de destinație și cele de tranzit. Organele noastre nu au întreprins acțiuni pentru ca să fie pus sechestru pe aceste mijloace financiare din exterior. Termenul de prescripție în acest caz expiră în noiembrie 2017. Dacă nu ne vom mișca foarte repede, atunci cele 8 miliarde de lei pot să nu mai fie recuperate”, a declarat Dodon.

Sursa citată a ținut să precizeze că numele Zinaidei Grecianîi nu figurează în raportul Kroll și, pentru a spulbera toate suspiciunile, a cerut ca organele competente să-i prezinte lista persoanelor care au beneficiat de credite neperformante de la Banca de Economii a Moldovei.