Trecerea de la flirt la HĂRŢUIRE sexuală - care este portretul celui care agresează

Sursa: ziare.com

În ultimele zile subiectul hărţuirii sexuale este analizat din toate punctele de vedere în întreaga lume, după apariţia celebrului caz de la Hollywood.

Am stat de vorba cu psihologul clinician şi psihoterapeutul adlerian George Chiriacescu şi am încercat să clarificăm care este punctul din care se poate vorbi despre hărţuire sexuală, dar şi care este portretul robot al celor care agresează.

„Există o diferenţă legată de definirea personală sau la nivelul bunului simț comun, despre ce înseamnă hărţuire sexuală şi ce se regăseşte, de exemplu în codul penal, unde se face referire la existenţa repetiţiei actului şi este legată de solicitarea unor favoruri de ordin sexual drept condiţie pentru alte beneficii.

Practic, chiar dacă a existat un singur eveniment, iar el s-a produs între oameni care nu se cunosc, în locuri care pot fi publice şi nu implică condiţionarea unui beneficiu ulterior, el poate fi perceput de individ ca fiind hărţuire”, a declarat psihologul pentru Ziare.com.

În multe cazuri, cei care hărţuiesc se ascund în spatele unui flirt, acesta fiind un alt aspect pe care îl lămureşte specialistul.

„Şi aici este vorba tot de definiţia personală. Sunt indivizi, femei sau bărbaţi, care îşi doresc să fie abordate mai «dur», «mai pe faţă» şi, evident, cele care dispreţuiesc acest tip de comportament. Probabil diferenţa este dată de modul în care îl percepi pe cel care vine cu aceste avansuri, plus faptul de a te pune pe un picior de inferioritate, de te simţi ruşinat sau chiar în pericol.

Ce este de reţinut este faptul că şi acele persoane care sunt adeptele unui comportament mai fără perdea, dacă sunt abordate de persoane care le repugnă, se pot simţi la fel de hărţuite.

În general, sentimentul de a fi hărţuit este dat de o serie de emoţii negative, de depreciere şi înjosire, eventual, spaimă, resimţite de un individ în urma unor avansuri cu tentă sexuală, verbale, fizice sau atitudinale”, a punctat George Chiriacescu.

Evenimentele de la Hollywood au dus la crearea campaniei #metoo, un hashtag folosit de femeile care au povestit cum au fost hărţuite sau abuzate. Pe lângă oamenii care le-au susţinut pe acestea au existat şi persoane care s-au întrebat de ce au ales să tacă până în acest moment.

„Frica şi ruşinea sunt cel mai des întâlnite justificări. Iar pe lângă acestea sunt şi acele opinii, explicite sau nu, că ceea ce li se întâmplă este ceva normal şi poate chiar să se aştepte la aşa ceva. Din păcate, tipul acesta de gânduri vin dintr-o atitudine faţă de femei care a fost perpetuată până de foarte curând în toată Europa, iar la noi încă există explicit în foarte multe medii sociale”, consideră specialistul.

Am discutat cu psihologul despre cum este afectată o femeie care are parte, multă vreme, de hărţuire sexuală la locul de muncă.

„Stima de sine are la bază un sentiment de valoare personală care este dat şi de modul în care te percep cei din jur. Desigur, este foarte important ca aceasta să nu se bazeze exclusiv pe acest lucru, dar nu se poate ignora impactul pe care îl are asupra individului. Stările neplăcute, în funcţie de stilul persoanei, de felul şi intensitatea atitudinilor care rănesc, pot varia de la stări de nervi sau tristeţe, până la depresii majore, atacuri de panică, alte tulburări somatoforme, manifestări excesive ale furiei, consum de alcool sau alte substanţe, tulburări de ordin alimentar”, a susţinut George Chiriacescu.

Despre cei care hărţuiesc sexual, specialistul spune că pe lângă cei cu anumite tulburări de personalitate, gen borderline, antisocială, narcisică, unde trăsăturile unei persoane ce poate să hărţuiască sunt evidente, predispuşi la acest tip de comportament sunt toţi cei care nu au dezvoltat empatia faţă de cei din jur sau aceasta este foarte limitată la anumite persoane sau grupuri.

„Ce este important de subliniat este că cei ce hărţuiesc femei au fost la rândul lor crescuţi şi educaţi de alte femei, care poate şi ele au fost hărţuite şi umilite la rândul lor, iar acestea nu au reacţionat. Astfel, aceştia au perceput ca fiind normal un asemenea comportament.

Mitul bărbatului puternic care ia ce îşi doreşte, când își doreşte, nu cere, nu se milogeşte, care nu se lasă impresionat de nimic, se regăseşte foarte viu şi este foarte valorizat. Desigur, această atitudine pusă în aplicare fără limite, poate duce şi la aşa ceva.

Paradoxal, fiecare hărţuitor are minim o femeie în jurul lui pe care o fereşte şi apără de alţii asemenea lui (mama, fiica, sora), dar nu vede legături de cauzalitate între aceste comportamente sau similitudini şi nici nu devine empatic cu restul femeilor din viaţă lui”, a continuat acesta.

Inclusiv în România reacţiile au fost foarte puternice referitor la această campanie, fiind multe persoane, chiar publice, care au vorbit despre hărţuirea sexuală.

„Românii au o relaţie «bună» cu abuzurile de orice fel. Există o aşteptare generală că cei mai puternici să îi umilească pe cei slabi. Vocile care se ridică acum, femeile care au început să îşi ia apărarea sunt doar un semn al normalizării, dar mai este foarte mult până la a deveni o regulă de educaţie în familie. La noi a fi pus la locul tău, a accepta că nu ai drepturi dacă faci parte dintr-un grup social sau aparţii unui anumit sex sunt lucruri învăţate de mic acasă, în familie, în comunitate.

Este important ca acest lanţ să se rupă, educaţia în cadrul familiei trebuie să aibă la bază principii precum: colaborarea, înţelegerea empatică a celui de lângă tine şi interesul şi grija faţă de comunitate”, a concluzionat specialistul.

George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian

Sursa: ziare.com