Traficul de persoane explodează în România: numărul victimelor a crescut cu 32% în primele șase luni ale anului 2026

Numărul victimelor traficului de persoane identificate în România a crescut cu 32% în primele şase luni ale anului 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025, indică un raport al ANITP, ceea ce confirmă amplificarea unui fenomen deja îngrijorător.

Analiza Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane arată că, în primele şase luni ale anului 2026, se constată o creştere de 32% a numărului de victime identificate comparativ cu anul 2025, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul naţional de prevenire şi combatere.

"Analiza aferentă primului semestru al anului 2026 evidenţiază 430 de victime identificate, cu 32% mai multe comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele arată că 84% dintre victime sunt femei, 153 sunt minori, exploatarea sexuală rămâne principala formă de trafic, iar exploatarea prin muncă şi numărul cetăţenilor străini exploataţi în România înregistrează o tendinţă de creştere", informează un comunicat al ANITP.

În perioada 27 iulie - 3 august, ANITP derulează la nivel naţional o serie de activităţi de informare şi prevenire, prin intermediul Centrelor Regionale şi în parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, autorităţi locale şi reprezentanţi ai mediului privat, în contextul marcării anuale, la 30 iulie, a Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane.

"În primul semestru al anului 2026, Agenţia a desfăşurat peste 1.200 de activităţi de prevenire, dintre care aproximativ 1.000 în unităţi de învăţământ, implementând 75 de proiecte şi campanii care au ajuns la peste 87.000 de beneficiari direcţi. Totodată, au fost dezvoltate 41 de parteneriate şi planuri comune de acţiune, iar peste 800 de specialişti din structurile MAI şi instituţiile partenere au beneficiat de sesiuni de formare", se arată în comunicatul ANITP.

În paralel, ANITP a continuat dezvoltarea unor iniţiative strategice cu impact asupra sistemului naţional anti-trafic. Printre acestea se numără elaborarea, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, UNICEF România şi Asociaţia eLiberare, a primului mecanism naţional de detectare proactivă a riscului de trafic al minorilor. Noul instrument oferă specialiştilor din domeniul protecţiei copilului un set unitar de metode pentru identificarea timpurie a situaţiilor de risc şi pentru intervenţia înainte ca un copil să devină victimă a traficului de persoane.

"Totodată, ANITP a continuat implementarea Programului Cadru pentru Protecţia Copilului (CPC) România - Statele Unite ale Americii, unul dintre cele mai importante parteneriate strategice dedicate prevenirii traficului de minori şi a exploatării sexuale a copiilor, cu accent pe riscurile asociate mediului online, consolidând cooperarea cu ANPDCA, Poliţia Română şi partenerii internaţionali şi din societatea civilă, în vederea dezvoltării unui sistem eficient de prevenire şi protecţie", arată sursa citată.

O altă direcţie prioritară a fost susţinerea primului grup naţional alcătuit din supravieţuitori ai traficului de persoane. Implicarea directă a acestora în campaniile de conştientizare permite promovarea unei abordări centrate pe victimă şi valorificarea experienţelor celor care au depăşit situaţii de exploatare, contribuind astfel la formularea unor politici publice mai bine adaptate realităţilor din teren.

În acelaşi timp, instituţia este implicată în pregătirea primului exerciţiu naţional de simulare sub egida OSCE, realizat în parteneriat cu alte structuri ale MAI şi cu societatea civilă, sub coordonarea Guvernului României. Exerciţiul, programat pentru semestrul al doilea al anului, va reuni toate instituţiile cu atribuţii în domeniu şi va reprezenta un pas important în întărirea cooperării operaţionale şi a capacităţii de reacţie a sistemului naţional anti-trafic.

"Traficul de persoane poate fi prevenit prin informare, responsabilitate şi implicare. Fiecare comunitate, fiecare instituţie şi fiecare cetăţean pot contribui la protejarea persoanelor vulnerabile. De Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane, reafirmăm angajamentul ANITP de a acţiona, împreună cu partenerii săi, pentru o societate în care libertatea şi demnitatea fiecărei persoane sunt protejate", a declarat directorul ANITP, Maria Cristina Stepanescu, potrivit comunicatului.

Conform "Strategiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028”, adoptată de Guvern, România are cel mai mare număr de cetăţeni exploataţi prin muncă forţată din UE, precum şi cele mai multe femei şi cei mai mulţi minori traficaţi în scop de exploatare sexuală. Documentul subliniază gravitatea fenomenului şi propune o serie de măsuri pentru combaterea acestuia.

"La nivelul Uniunii Europene, conform ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda și Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre", se arată în document".

"Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top.

Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită - pentru că vorbim inclusiv de minore de 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar - nu se vor schimba lucrurile. Gândiți-vă că România este sursă pentru traficul de persoane. Noi, în România, nu avem trafic de persoane, nu putem să vorbim despre un fenomen, dar, în același timp, prin țara noastră, prin granițe, trec tineri și tinere care sunt duse dincolo și exploatate sexual, prin muncă, cerșetorie și așa mai departe”, a declarat Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol.

"Nimeni nu vorbește și în strategie, nu se vorbește despre riscul pe care îl vom avea după aderarea României la Schengen cu zona terestră. Dacă acum treci printr-un filtru și cumva trebuie să te vadă la față o poliție de frontieră, să se uite la tine și la pașaport, după ce vom intra în Schengen, din discotecă, după ce ai băut și probabil ai mai luat și o pastilă, poți să ajungi pe bancheta din spate și, când te-ai trezit, să fii deja la primul bordel din Austria, unde să fii predată unei alte persoane, ținută închisă o lună până înțelegi ce se întâmplă cu tine și accepti ce trebuie să faci. Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”, a mai spus acesta.

"În primul rând, vorbim despre polițiști foarte puțini. Există între 150 și 200 de polițiști care sunt specializați și se ocupă de traficul de persoane. Este o cifră iluzorie. Pentru Poliția Animalelor avem 488 de funcții. Deci acordăm mai mult atenție riscului de a avea animale maltratate decât de a ne preocupa de tinerele, tinerii și de persoane traficate din cadrul societății în care trăim. Să fii într-un județ și să ai un singur polițist la structura de crimă organizată, pe linia de muncă trafic de persoane, este absolut imposibil să ai succes. Sunt între 1 și 3 polițiști pe județ, care lucrează de luni până vineri de la 8-16”, a punctat Cosmin Andreica.

"În țară avem tipare. De exemplu, în comune în care patronul ia buletinul, telefonul și îi dă 10-20 de lei pe zi și o mâncare caldă. Asta este o formă de trafic de persoane, este infracțiunea ce face, faptul că limitează independența, că-l constrânge, că-l condiționează să rămână într-un loc și că îl exploatează prin muncă, fără să îi ofere un salariu”, spune președintele Europol.

"Acolo unde singura șansă a acestor oameni este să se angajeze la un om de afaceri local care îi dă din buzunarul propriu un câștig care să-i asigure o existență primară sau îl angajează pe salariul minim. Sunt oameni dependenți exclusiv de acești afaceriști, oameni care practic nu ar avea nici o altă sursă de venit. Pe de altă parte, din păcate exista în România foarte multe exemple de afaceri construite cu forță de muncă la negru în care persoane defavorizate, în special slab educate, practic sunt înrolate în detașamente de muncă. Sunt trimiși să lucreze în niște condiții de muncă absolut revoltătoare, în special în exploatații agricole, în zona meșteșugăriei, în zone în care le e foarte greu autorităților să intervină și să controleze”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.