​Tot ce trebuie să știm despre alegerile europarlamentare, la care pot VOTA și cetățenii R. Moldova cu pașaport al României. Ce salarii au europarlamentarii și câți deputați trimite la Bruxelles fiecare stat UE

Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Poate părea cumva o extravaganţă electorală, dar timp de patru zile, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni, scrie News.ro.

Olanda va da startul alegerilor europene, în 6 iunie, în timp ce majoritatea ţărilor membre, inclusiv România, organizează scrutinul în 9 iunie.

Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul va avea loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.

Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seară se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. După alegeri, europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice, în funcţie de principiile comune.

Alegerile se dispută între partidele politice naţionale, însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unui partid politic la nivel european. Cel puţin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi.

În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputaţii europeni din fiecare ţară membră aparţin unuia dintre cele şapte grupuri parlamentare sau sunt neînscrişi (neafiliaţi). Fiecare grup este constituit de minim 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările UE.

Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) - PPE - şi Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European - S&D - sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele şapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Grupul Identitate şi Democraţie şi Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL.

Recentele sondaje de opinie arată câştiguri pentru formaţiunea de extremă dreapta Identitate şi Democraţie, deşi PPE şi S&D continuă să domine ca grupuri politice.

Câți europarlamentari are fiecare țară

Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia.

România are 33 de parlamentari.

În viitoarea legislatură însă, numărul de locuri în Parlamentul European va creşte cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele ţări vor alege cu câţiva eurodeputaţi în plus faţă de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio ţară nu va alege mai puţini. România rămâne cu 33 de europarlamentari.

Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024:

• Germania: 96
• Franţa: 81
• Italia: 76
• Spania: 61
• Polonia: 53
• România: 33
• Olanda: 31
• Belgia: 22
• Grecia: 21
• Cehia: 21
• Suedia: 21
• Portugalia: 21
• Ungaria: 21
• Austria: 20
• Bulgaria: 17
• Danemarca: 15
• Finlanda: 15
• Slovacia: 15
• Irlanda: 14
• Croaţia: 12
• Lituania: 11
• Slovenia: 9
• Letonia: 9
• Estonia: 7
• Cipru: 6
• Luxemburg: 6
• Malta: 6

Vârsta candidaților la alegerile europene

Alegerile europene sunt, în mod firesc, influenţate în mare măsură de politicile naţionale, dar sistemele şi normele electorale diverse din ţările membre adaugă un alt nivel de complexitate la harta electorală. Deşi toate sistemele de vot trebuie să asigure o reprezentare proporţională pentru alegerile europene, sistemele electorale naţionale diferă foarte mult. De exemplu, pragurile de vârstă ale candidaţilor variază între 18 şi 25 de ani, iar 14 ţări membre cer partidelor politice să treacă un prag procentual pentru a intra în Parlamentul European. România are va vârstă minimă pentru candidaţii la alegerile europarlamentare 23 de ani, printre cele mai „ridicate”.

Persoanele care sunt atât cetăţeni, cât şi rezidenţi ai ţării UE în care doresc să voteze au la dispoziţie căi destul de standard pentru a face acest lucru, ca în cazul oricăror alte alegeri. Cu toate acestea, metodele de votare din străinătate pot fi mai greu de parcurs.

Prezenţa la vot la alegerile europene variază drastic de la o ţară la alta. În timp ce cinci ţări din UE au vot obligatoriu, prezenţa la vot la alegerile europene este notorie ca fiind scăzută.

Ce puteri are Parlamentul European?

Împreună cu reprezentanţii guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau formă şi decid asupra noilor legi care influenţează toate aspectele vieţii din Uniunea Europeană, de la susţinerea economiei la lupta împotriva sărăciei şi schimbărilor climatice şi la aspecte de securitate.

Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice şi sociale în centrul atenţiei şi susţin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept.

Parlamentul aprobă bugetul UE şi supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii şi îi poate trage la răspundere.

Ce salarii și pensii au europarlamentarii

Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu.

Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 de euro brut şi de 7.853,89 de euro net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului.

Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.

Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European.

Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70% în total. Costul său este suportat de bugetul UE.

În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare.

Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă. Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 de pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet.

Diurna (350 de euro pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.

La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie.

Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg.

Amintim că la alegerile europarlamentare din 2019în R. Moldova au fost deschise 36 de secţii de votare, dintre care 12 la Chişinău.