The Economist: România va fi economia cu cea mai rapidă creștere din Europa până în 2028

România va fi economia cu cea mai rapidă creștere din Europa până în 2028, cu creștere economică medie de peste 3%, arată o analiză a celebrei publicații The Economist. Publicația analizează „Europa cu două viteze” din punctul de vedere al creșterii economice.

Analiza arată că, în perioada 2009-2018, Polonia a fost țara cu cea mai rapidă creștere medie, de peste 3%. Și, deși se preconizează că va crește în medie cu 3% în a doua perioadă, 2019-2028, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa, va crește mai lent decât înainte.

Iar previziunile pentru anii 2019-2028 arată că România, alături de Ungaria vor avea cele mai mari creșteri economice medii din UE, transmite Economedia.ro.

Publicația arată că, în ultimul deceniu, norocul economic a favorizat nordul Europei. Țările scandinave, plus Germania, Polonia și chiar Marea Britanie, toate s-au lăudat cu o creștere economică și o ocupare a forței de muncă decente. Sudul, în schimb, a fost lovit mai întâi de criza euro din 2010-2012 și de ajustarea dureroasă care a urmat, iar apoi de pandemie, care a afectat economiile sale, care sunt foarte dependente de turism, mai mult decât majoritatea. Pe măsură ce Europa se confruntă cu noi provocări, cum ar fi schimbările climatice și tulburările geopolitice, soarta economică a țărilor sale diferă în noi moduri care vor începe să devină vizibile în 2024.

Începeți cu schimbările climatice. Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să își elimine emisiile de dioxid de carbon din alimentarea cu energie electrică, apoi să modernizeze industria, încălzirea și transportul pentru a funcționa cu energie verde. Este o sarcină dificilă. Pentru unii, această transformare ecologică ar putea stimula creșterea, deoarece investițiile cresc cererea, iar geografia creează oportunități. Locurile cu mult potențial de energie regenerabilă, cum ar fi cele situate de-a lungul coastei vântoase a Mării Nordului sau în aproape toată Spania însorită, ar putea avea un impuls verde pentru creștere.

În cele din urmă, rivalitatea geopolitică tot mai mare dintre America și China – și, prin extensie, dintre democrații și autocrații – va avea repercusiuni economice în întreaga Europă. Țările care au legături comerciale puternice cu autocrațiile ar putea să își vadă lanțurile de aprovizionare perturbate sau să fie supuse unor represalii economice. Germania și Italia au trecut deja printr-un astfel de șoc, și anume încercarea de șantaj a Rusiei cu livrările de gaze. Aceste țări, împreună cu câteva economii est-europene, cum ar fi Polonia, fac schimburi comerciale intense cu autocrațiile, spre deosebire de, să zicem, Franța sau Suedia. UE, care are ca scop să facă economiile să converge, a mai văzut divergențe. Dar noile tipuri care vor lovi continentul în 2024 vor fi mult mai greu de gestionat.