Test simplu care îți arată vârsta reală a inimii și cum pot cardiacii face mișcare în siguranță

Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef de secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador, a explicat cum putem afla care este "vârsta" inimii noastre și ce înseamnă acest lucru pentru sănătatea cardiovasculară.

Expresia "Avem vârsta inimii noastre" este folosită des pentru a arăta că starea inimii și a vaselor de sânge nu corespunde întotdeauna cu vârsta din buletin. O inimă bine "antrenată" și un sistem cardiovascular sănătos pot întări întregul organism. În schimb, sedentarismul, hipertensiunea, colesterolul crescut sau fumatul pot face ca inima să fie biologic "mai bătrână" decât arată actele.

În acest context, dr. Monica Trofin-Bănescu a explicat ce este testul de efort cardio-pulmonar și ce presupune pentru pacient. Investigația oferă o imagine clară asupra modului în care se compară starea sistemului cardiovascular cu vârsta cronologică.

"Avem metafora: O persoană are vârsta inimii sale. Cum se compară starea de sănătate a sistemului cardiovascular cu vârsta cronologică, cea din buletin?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

Medicul a arătat că pentru această situație există o investigație dezvoltată în ambulatoriu: testul de efort cardio-pulmonar. Acesta evaluează capacitatea de efort, răspunsul sugestiv de ischemie la efort și o măsurătoare foarte la modă în prezent, VO2max. Aceasta este capacitatea maximă de a consuma oxigen a organismului în timpul unui efort maxim. Valoarea VO2max reprezintă un indicator al sănătății inimii și al longevității, dar și al riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare.

Este important că această măsurătoare se poate îmbunătăți. Dacă, de exemplu, lipoproteina (a) nu poate fi modificată, fiind un bagaj genetic moștenit, valoarea obținută la testul de efort cardio-pulmonar poate fi ameliorată prin antrenament fizic adaptat.

Testul cardio-pulmonar se efectuează în ambulatoriul clinicii de cardiologie. Pacientul merge pe o bandă rulantă și efectuează un efort calculat, conform unor protocoale specifice. Practic, el trebuie să meargă pe bandă aproximativ 10-15 minute, cu o mască de oxigen pe față. În tot acest timp sunt urmărite modificările de pe EKG, pentru că EKG-ul este monitorizat continuu. Astfel, medicii observă cum se "demască" inima în timpul efortului.

În paralel se fac măsurători ale capacității pulmonare, iar la final aparatul calculează automat valoarea VO2max, cea care interesează echipa medicală. Aceasta devine un criteriu de prognostic pentru afecțiunile cardiovasculare prezente la acel moment. Dar, repet, poate fi schimbată, se poate îmbunătăți prin mișcare și antrenament fizic adecvat, a subliniat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador.

Jurnalistul a amintit și de vechile recomandări: "Ați spus că după testele de efort, dacă rezultatele nu sunt bune, le poți îmbunătăți prin antrenament. Cu ceva vreme în urmă cardiacilor le era recomandat să evite efortul fizic", a punctat Val Vâlcu.

"Așa e, este o observație foarte bună, aveți dreptate. Recomandările de efort fizic se fac în mod ajustat", a explicat medicul. Testul de efort cardio-pulmonar se adresează mai ales persoanelor investigate în cadrul unui screening cardiac, la care nu se cunoaște neapărat existența unei boli de inimă. În funcție de rezultatul investigației, dacă se identifică o patologie cardiacă sau pulmonară, investigațiile suplimentare vor fi orientate în acea direcție.

Dacă persoana este interesată de capacitatea de efort și de cum o poate îmbunătăți, iar inima sa este, în ansamblu, sănătoasă, atunci se pot face recomandări pentru antrenamente personalizate. Acestea pot fi stabilite de medicul de medicină sportivă sau de medicul de recuperare, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

În cazul persoanelor cardiace, care în trecut primeau recomandarea să evite efortul fizic, această abordare trebuie nuantata. Recomandarea se modifică în sensul în care medicii încurajează mișcarea fizică regulată, dar strict controlată. Scopul pentru acești pacienți este să își îmbunătățească treptat capacitatea de efort, autonomia și, foarte important, să își recâștige încrederea după un eveniment coronarian, a concluzionat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador.