Teroarea rusească în Sumî: Atacul cu rachete, parte a strategiei de intimidare a civililor ucraineni

Președintele american Donald Trump a calificat drept o „greșeală” atacul dublu cu rachete balistice efectuat de Rusia asupra orașului ucrainean Sumî, în Duminica Floriilor, eveniment în urma căruia 35 de persoane și-au pierdut viața, iar 117 au fost rănite. Totuși, nu este o greșeală. Atacul asupra orașului Sumî, ca și cel din 4 aprilie asupra orașului Krivoi Rog, unde o rachetă rusească cu muniție cu dispersie a provocat 20 de decese și 80 de răniți, face parte din trategia militară a Rusiei. Scopul lor este să terorizeze populația și să o îndrepte împotriva guvernului ucrainean, forțând-o să ceară pacea cu Moscova, relatează POLITICO.

„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, afirmă Mîkola Bielieskov, analist militar al Institutului Național Ucrainean pentru Studii Strategice. „Obiectivul acestui război total este să pună presiune asupra autorităților ucrainene prin intermediul civililor, obligându-i să accepte condițiile Rusiei. Deși până acum rușii nu au reușit, ei cred că va veni un moment când civilii vor începe să-și îndrepte furia, nu către Rusia, ci către propriile lor autorități”, adaugă el. Aceasta este o tactică folosită în conflicte încă din secolul al XX-lea, dar istoria arată că bombardamentele rareori reușesc să schimbe poziția populației împotriva guvernelor lor, menționează POLITICO.

ARUNCAREA VINEI ASUPRA PROPRIILOR CETĂȚENI

Cu toate acestea, raidurile rusești evidențiază tensiunile sociale din Ucraina pe măsură ce conflictul intră în al patrulea an. În urma atacului asupra orașului Sumî, Mariana Bezuhla, parlamentar din opoziție, a arătat cu degetul spre armata ucraineană pentru că ar fi periclitat civilii organizând o ceremonie de premiere a soldaților, chiar dacă exista o avertizare despre un posibil atac rusesc. Dimpotrivă, nu au existat soldați răniți, deoarece aceștia se aflau în adăposturi.

Artem Semenihin, edilul din Konotop, aînvinuiește guvernatorul local pentru organizarea ceremoniei închinate unei brigăzi locale. El susține că aceste acțiuni ajută Rusia să justifice „un atac genocidar”. Guvernatorul neagă acuzațiile, precizând că a participat la ceremonie doar ca invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Rusia folosește prezența militară din oraș drept explicație pentru atacul care a atras condamnări la nivel mondial. Ministerul rus al Apărării a indicat că a folosit rachete balistice împotriva Sumî, pretinzând că acestea au țintit o „adunare militară ucraineană” și că au eliminat 60 de militari inamici. Mai mult, Moscova acuză Kievul că pune civilii în postura de scuturi umane.

Statul Major al Ucrainei nu a oferit detalii despre prezența unor trupe în Sumî, însă a condamnat Moscova pentru vizarea civililor și a promis represalii. Chiar dacă trupele au fost prezente acolo sau nu, Rusia și-ar justifica similar și alte atacuri din Ucraina, constată Bielieskov.

Tetiana Troșcinska, gazetară ucraineană de renume, subliniază că învinuirea armatei înseamnă cădem în capcana Rusiei de a diviza poporul de forțele armate. Ea spune că masacrul are ca scop arătându-le oamenilor că dacă nu era armata, nimic nu s-ar fi întâmplat. „Dușmanii ne spun că e vina voastră. Iar dacă ajungem să blamăm și armata noastră, înseamnă că am pierdut”, adaugă ea.

SOLDAȚII UCRAINENI NU MAI STAU ÎN CAZĂRMI

Este de înțeles ca Ucraina privește cu scepticism afirmațiile Moscovei, mai ales când orașele sunt atacate fără motivații militare reale. În cazul Krivoi Rog, de exemplu, pretenția Rusiei că a atacat o adunare de ofițeri NATO a fost demontată de France24, care a dovedit cu imagini că doar personalul clădirii era prezent în acel moment.

Până acum, aceste tactici de forță nu au adus rezultatul dorit de Kremlin, declară Bielieskov. Totuși, crește sentimentul de îngrijorare în rândul civililor ucraineni privind apropierea de soldați și perceperea acestora ca riscuri. Din cauza atacurilor frecvente de la Moscova, armata ucraineană nu mai folosește cazărmile, ci optează pentru apartamente, însă închirierea camerelor este problematică din teama localnicilor de a nu fi ținte pentru rachete sau drone rusești.

„E aproape imposibil să găsești locuințe pe linia frontului. Când ajungi la punctul de concentrare, trebuie să te înghesui în case distruse sau mașini”, povestește Andrii, soldat ucrainean. „Motivele pe care le-am auzit de la cei care nu ne lăsau să închiriem: O rachetă va lovi aici din cauza voastră! Nu dorim asta”, conchide Andrii.