Teoria care prevestește APOCALIPSA

a1.ro

Organizația Națiunilor Unite a făcut previziuni pentru anul 2100. Potrivit estimărilor, populaţia va ajunge la peste zece miliarde şi va consuma toate resursele. Pământul ar putea deveni o planetă mai puțin propice vieții decât este în prezent.

Mediul în care trăim se degradează constant, „ajutat” de poluarea pe care o producem. Asupra epuizării resurselor ni se tot atrage atenţie - petrolul se va termina, conform experţilor, în 2040, iar depozitele de gazele naturale se vor consuma până în 2070, scrie evz.ro.

Catastrofa ce ne paşte este evidenţiată în raportul ONU numit „Revision of World Population Prospects”. Dat publicităţii recent, acest studiu este primul în care Organizaţia Naţiunilor Unite îşi aruncă privirea până în anul 2100 pentru a prevesti viitorul umanităţii.

Dacă în 2011 numărul oamenilor de pe Terra a sărit de șapte miliarde, în 2050 vor fi nouă miliarde, iar în 2085 - zece miliarde. Explozia demografică nu se va înregistra în ţările dezvoltate, ci în cele slab dezvoltate sau subdezvoltate, unde populaţia e tânără şi fertilitatea este ridicată, însă speranţa de viaţă e scăzută. În 2100, vor fi atât de multe suflete pe Pământ, încât hrana va fi insuficientă. „Sărăcia va fi înlocuită de foamete”, se spune în raport.

Odată cu creşterea populaţiei, vor apărea o mulţime de probleme interdependente. În ţările care deja se zbat într-o sărăcie extremă ( 48 de state ale lumii se află acum în acestă situaţie, majoritatea în Africa sub-sahariană), pe fondul foametei, corupţiei şi instabilităţii politice şi sociale, se vor înmulţi războaiele civile şi ciocnirile interetnice.

Există şi ţări pentru care previziunile sunt optimiste. Sute de milioane de oameni din China şi din India vor ieşi din starea de sărăcie, însă este o evoluţie cu două tăişuri. Deja, în 2014, jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări în care acviferele sunt epuizate mai repede decât pot fi înlocuite. Iar în fiecare an, unul din 10 râuri mari de pe glob înregistrează o scădere dramatică de debit.

Lipsa apei va duce şi la declinul agriculturii - nu vom mai avea resurse pentru irigaţii, iar terenurile vor deveni sărăturoase. Programul pentru Mediu al ONU a raportat că de la jumătatea secolului trecut încoace, mai mult de 90% din conflictele armate majore au avut loc în ţări cu arii esenţiale pentru biodiversitate.