DOR // Copiii imigranților, reveniți în R. Moldova. „Tradițiile și valorile noastre nu se traduc”

Doru-i… DOR și nu poate fi descris. El se simte. Așa cum simt și cei aproape o sută de copii ai cetățenilor moldoveni de peste hotare, care participă la cea de-a doua ediţie a taberei de vară „DOR” lansată, astăzi, de către Biroul pentru Relații cu Diaspora, la complexul turistic din Costești, Ialoveni.

Aici, unii vor învăța, alții își vor reaminti istoria țării, tradițiile, valorile, peripețiile lui Guguță, cum se coc colacii și multe cântece despre dor, despre „Măi, bădiță” sau „Limba noastră-i o comoară”.

„Noi ascultăm Zdob și Zdub, cântăm Hora din Moldova, mâncăm mămăligă și sarmale. Noi de Moldova nu am uitat și nici nu vom uita, pentru că… e simplu - e țara noastră, în care noi putem striga Roata, măi!!!”, chiuie câțiva adolescenți în Piața Marii Adunări Naționale din tabăra DOR care, de câțiva ani, împreună cu familiile lor, s-au stabilit în Italia.

Apoi, dau mână cu mână și joacă o horă moldovenească, împreună cu alți tineri moldoveni din Portugalia, Grecia, Canada, Marea Britanie, România, Kazahstan, Irlanda, Spania, Ucraina, R. Moldova, Franța.



Reînvață tradițiile moldovenești

Lui Daniel Popescu, unul dintre particpanți, stabilit de 9 ani în Lisabona, Portugalia, ideea organizării unei astfel de tabere i se pare deosebită. „Tabăra DOR e perfectă. Ne-am adunat 101 de tineri din mai multe țări ale lumii, unde reînvățăm tradițiile noastre, ale moldovenilor. E plăcut să dansezi la discotecă pe muzica ansamblului folcoric „Moștenitorii” și să pregătești bucate tradiționale, iar cel mai plăcut e să auzi limba maternă - româna. E drept că mai scăpăm și câte un englezism, pentru că, în atâția ani acolo, vrei nu vrei uiți anumite cuvinte”, explică Daniel, care a rămas surprins că străzile din tabăra DOR poartă numele marilor personalități din R. Moldova: Maria Bieșu, Eugen Doga, iar foișoarele sunt botezate cu numele scriitorilor Grigore Vieru, Leonida Lari, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovschi etc.

Datorită acestui program, Daniel a revenit acasă pentru a treia oară, iar după ce va termina o facultate în Lisabona se gândește să revină în Moldova și să lucreze un pic. „Aveam 4 ani când am plecat la părinții mei în Portugalia, care mă lăsase singur, la o mătușă. Nu țin minte foarte multe. Știu doar că mi-a fost foarte greu până am învățat limba și până când m-am obișnuit cu Portugalia, dar și mai greu a fost când am revenit peste 5 ani. Diferențele erau mari. Cu toate acestea, mă gândesc să vin pentru un timp aici, nu doar în vacanță la bunici”, spune tânărul într-o română ușor stâlcită, care nu-l va ajuta, însă, să comunice cu moldoveanca din Kazahstan, care se exprimă în rusă.

Totul despre Moldova

Ludmila Furtună a hotărât să-și dea copilul la tabăra „DOR” ca acesta să cunoască tradițiile și valorile moldovenești. Acestea nu se traduc, zice ea. „Familia noastră e stabilită de opt ani în Italia și nu putem să le explicăm copiilor anumite lucruri. Noi vorbim în familie româna, le povestim despre copilăria noastră, despre frumusețile Moldovei, facem mămăligă, dar mai bine decât în această tabără ea nu le va cunoaște, pentru că aici va învăța dansurile, cântecele moldovenești, istorie, într-un cuvânt totul despre țara noastră”, zice Ludmila.

Femeia lucrează de câțiva ani medic în Parma. Totodată, acolo, împreună cu alți moldoveni, a înființat o asociație care strânge fonduri pentru copiii de la Institutul Oncologic din Chișinău. „Poporul nostru e foarte muncitor, iar italienii de multe ori se miră că noi reușim foarte multe. Totuși, oricât de bine nu ar fi peste hotare, vom reveni în Moldova. Soțul deja s-a întors”, relatează dânsa.

Moldoveni printre moldoveni

Printre participanții programului DOR se numără și tineri din R. Moldova. „E tare bine că participă și moldovenii de aici, pentru că astfel putem să-i ajutăm pe cei din diasporă să se reintegreze mai bine și să nu se simtă străini. Noi le explicăm unele lucruri, ei ne împărtășesc altele, de exemplu despre cum funcționează sistemul de învățământ din țara în care au emigrat. E tare bine”, spune Gabriela Gairac.



Până pe 28 august, tinerii din diasporă vor participa la mai multe ateliere, unde vor învăța despre bucătăria tradițională, meșteșugărit, instrumente naționale, dar și despre istorie, muzica populară și limba română. Copiii vor merge la Complexul etno-cultural Vatra, unde vor fi organizate ateliere de meșteșugărit și de gătit, iar pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, va fi organizat un city-quest în orașul Chișinău, unde participații vor desfășura și un flashmob tematic.

De asemenea, scriitorul Spiridon Vangheli și premierul Iurie Leancă vor participa la o întâlnire cu participanții taberei.

„Programul a apărut drept rezultat al necesității clar exprimate a diasporei moldovenești de a menține relația cu valorile tradiționale ale țării de origine. Grupul de vârstă de 12-17 ani în care se încadrează participanții este binevenit în contextul obiectivului de a forma un nucleu al reprezentanților diasporei, care vor deveni ulterior ambasadori ai programului DOR în țările în care locuiesc. Vom depune tot efortul ca să le facem șederea acasă cât mai interesantă copiilor și ca ei să învețe lucruri utile despre țara lor de origine”, a precizat Victor Lutenco, șeful Biroul pentru Relații cu Diaspora.

Programul „DOR - Diasporă. Origini. Reveniri” este o inițiativă a Guvernului, se desfășoară sub patronajul prim-ministrului Iurie Leancă și este pus în practică de BRD începând cu anul 2013. Scopul programului DOR este de a consolida legăturile emoționale, culturale și de identitate ale copiilor – generația a doua de emigranți, cu țara lor de baștină, Republica Moldova.