Colegiul Medicilor cere includerea a șapte priorități în viitorul program de guvernare

Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită includerea a șapte priorități în capitolul „Sănătate” al viitorului Program de guvernare. Propunerile au fost transmise într-o scrisoare publică adresată premierului desemnat Luca Niculescu și reprezentanților clasei politice. Organizația atrage atenția asupra deficitului de personal, a condițiilor dificile din spitale și a necesității unei finanțări care să țină cont de costurile reale ale serviciilor medicale și de nevoile pacienților.

CMR arată că, potrivit unui studiu sociologic realizat în 2026 în rândul medicilor rezidenți, 93,7% dintre aceștia ar fi dispuși să profeseze în zone mai puțin atractive sau defavorizate medical, dacă ar avea condiții adecvate. Printre cerințele menționate se numără infrastructura și dotările necesare, echipe pregătite, stabilitate profesională, posibilități de dezvoltare și salarii atractive.

Organizația cere, de asemenea, plata gărzilor prin raportare la salariile de bază actuale, respectarea timpului legal de muncă și a repausului după gardă, precum și o finanțare predictibilă a serviciilor medicale. Cele șapte priorități propuse privesc resursa umană, condițiile de muncă, remunerarea gărzilor, finanțarea, organizarea serviciilor, aprovizionarea cu medicamente și actualizarea legislației din domeniu.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a transmis că „aceste priorități merită analizate și luate în considerare în elaborarea viitorului Program de guvernare, având ca obiectiv îmbunătățirea sistemului medical românesc, în beneficiul pacienților”.

În scrisoare, CMR le solicită premierului desemnat și reprezentanților clasei politice să analizeze propunerile și să le integreze în viitorul program de guvernare. Colegiul consideră că acestea răspund atât nevoilor pacienților, cât și celor ale medicilor, și pot contribui la eficientizarea și îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate din România.

Organizația precizează că înaintează propunerile în baza atribuțiilor sale legale de reprezentare a profesiei medicale și de contribuție la elaborarea politicilor și reglementărilor din domeniul sănătății, stabilite prin Legea nr. 95/2006. Demersul urmărește să aducă în atenția autorităților problemele identificate în practica medicală și efectele acestora asupra îngrijirii pacienților.

CMR consideră esențială asigurarea resursei umane în sistemul de sănătate. Capacitatea acestuia de a răspunde nevoilor populației depinde de echipe bine pregătite, organizate eficient și distribuite echilibrat la nivel național, în funcție de necesități. Colegiul susține că finanțarea, infrastructura și dotările trebuie planificate împreună cu măsurile necesare pentru păstrarea personalului care furnizează serviciile medicale.

1. Asigurarea, păstrarea și distribuirea echilibrată a medicilor

Prima prioritate este implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 854/2022, precum și a planurilor de acțiune sectoriale. CMR solicită elaborarea legislației necesare, adaptată nevoilor actuale ale sistemului, și stabilirea unor obiective distincte privind disponibilitatea și distribuția medicilor pe specialități, regiuni și niveluri de asistență medicală.

Planificarea trebuie să se bazeze pe date actualizate despre personalul activ și posturile vacante, dar și despre evoluția demografică, nevoile de sănătate ale populației, volumul și complexitatea activității medicale. Potrivit Colegiului, trebuie urmărită cu prioritate continuitatea serviciilor medicale.

Strategia de personal pe termen mediu și lung ar trebui armonizată cu obiectivele Ministerului Educației. Numărul și distribuția locurilor și posturilor de rezidențiat trebuie corelate cu necesarul estimat de specialiști și cu capacitatea de formare, prin colaborarea Ministerului Sănătății cu instituțiile de învățământ superior medical.

CMR mai consideră prioritar un mecanism predictibil pentru ocuparea posturilor cel puțin la nivelul minim necesar funcționării unităților, astfel încât să poată fi asigurată calitatea actului medical și finanțarea corespunzătoare. Colegiul propune și programe de atragere și păstrare a medicilor în comunitățile în care numărul acestora este insuficient, dezvoltate împreună cu autoritățile locale și integrate într-o strategie națională de distribuție eficientă a medicilor.

Studiul sociologic al CMR arată că 93,7% dintre medicii rezidenți s-ar declara deschiși să lucreze în zone mai puțin atractive sau defavorizate din punct de vedere medical. Organizația afirmă că tinerii medici nu solicită privilegii sau avantaje disproporționate, ci garanții minimale pentru a-și putea exercita profesia în condiții de siguranță clinică și demnitate.

Așteptările rezidenților se referă la resurse, oameni și remunerare. În privința resurselor, 86,7% dintre respondenți au indicat necesitatea unei infrastructuri și a unor dotări medicale adecvate. Totodată, 65,9% au menționat sprijin logistic, precum locuință de serviciu sau subvenționarea chiriei, 59,3% au indicat decontarea transportului, iar 68,9% au cerut oportunități flexibile de formare continuă, cu finanțarea cursurilor.

În ceea ce privește echipele și climatul profesional, 81,3% dintre tinerii medici condiționează relocarea de prezența unor colegi bine pregătiți și de un mediu organizațional pozitiv. Perspective reale de dezvoltare și avansare în carieră sunt solicitate de 76,9%, iar 67,4% subliniază importanța stabilității contractuale și a respectării drepturilor de muncă. O treime dintre aceștia, respectiv 33,5%, ar prefera contracte pe durată determinată, cu posibilitatea unei relocări ulterioare.

Remunerarea este, de asemenea, o condiție importantă: 79,6% dintre participanți au indicat necesitatea unor salarii atractive sau a unor sporuri semnificative, care să compenseze izolarea profesională și dificultățile specifice zonelor cu deficit de personal. CMR subliniază că doar 6,3% resping categoric ideea de a lucra în regiuni dezavantajate, ceea ce ar indica faptul că deficitul de medici nu ține de lipsa de disponibilitate a tinerei generații, ci de absența unor condiții minime de practică.

Colegiul consideră că noul guvern ar trebui să transforme aceste așteptări într-un pachet național coerent de stimulente și garanții profesionale. CMR afirmă că poate pune la dispoziția autorităților, pentru analiză, date despre distribuția medicilor pe județe și specialități, astfel încât să fie identificate nevoile de personal la nivel național și regional și fundamentate măsurile de dezvoltare a resurselor umane.

2. Condiții de muncă sigure și sustenabile

A doua prioritate vizează organizarea activității medicale astfel încât continuitatea asistenței să fie asigurată fără a afecta sănătatea personalului și, implicit, siguranța pacienților. Potrivit CMR, același studiu a evidențiat incertitudine și presiune organizațională în rândul medicilor tineri, generate de perspectiva nesigură a integrării pe piața muncii și de condițiile dificile din spitale.

Peste două treimi dintre rezidenți au raportat un mediu de lucru afectat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. Colegiul menționează și nerespectarea sistematică a unor drepturi legale, precum acordarea zilelor libere după gardă și asigurarea echipamentelor de bază. În acest context, infrastructura și condițiile administrative sunt considerate esențiale pentru siguranța actului medical și prevenirea epuizării profesionale.

CMR cere autorităților să reglementeze ferm volumul de activitate și să dimensioneze echipele și liniile de gardă în funcție de profilul unității, complexitatea cazurilor și necesarul real de servicii. Solicită, totodată, garantarea unor spații de lucru demne și funcționale în toate unitățile sanitare din țară.

Investițiile trebuie să vizeze și dotările de bază. Deși tehnologia avansează, medicii rezidenți au indicat că activitatea medicală modernă nu poate fi desfășurată fără echipamente și instrumente funcționale. Astfel, 96,8% au solicitat calculatoare funcționale, cu programe actualizate, iar 96,5% au indicat nevoia accesului direct la un birou și la un post de lucru informatizat.

Și cerințele de igienă și siguranță rămân stringente: 96% dintre respondenți au solicitat grupuri sanitare funcționale și dotate corespunzător, 95,1% au cerut acces constant la dezinfectanți și materiale de igienă, iar 92,6% au subliniat nevoia accesului garantat la dispozitive medicale esențiale pentru diagnostic și monitorizare, precum tensiometre, pulsoximetre și cântare.

Condițiile logistice din spitale sunt, de asemenea, legate de demnitatea exercitării profesiei. O cameră de gardă dedicată rezidenților este considerată necesară de 92,5% dintre tinerii medici, iar 91,9% solicită un spațiu adecvat pentru recreere, pauze și servirea mesei. În plus, 91% reclamă lipsa unui spațiu suficient pentru activitățile profesionale curente, iar 87,6% subliniază importanța respectării dreptului legal la pauza de masă.

3. Actualizarea remunerării gărzilor

CMR solicită actualizarea modului de plată a gărzilor, pe care îl consideră important pentru reducerea deficitului de personal. Organizația amintește că Directiva europeană 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și Codul Muncii, prin art. 120 alin. (1), definesc drept muncă suplimentară activitatea desfășurată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal.

Potrivit art. 120 alin. (2) din Codul Muncii, munca suplimentară poate fi prestată numai cu acordul salariatului, cu excepția situațiilor de forță majoră sau a lucrărilor urgente pentru prevenirea unor accidente ori înlăturarea consecințelor acestora. Articolele 122 și 123 prevăd compensarea muncii suplimentare prin timp liber plătit sau printr-un spor salarial. CMR afirmă că aceste reguli nu sunt respectate în prezent în cazul medicilor angajați în sistemul de sănătate din România.

Organizația arată că folosirea contractelor individuale de muncă cu timp parțial pentru acoperirea activității de gardă limitează plata datorată pentru ceea ce reprezintă, în realitate, muncă suplimentară și împiedică recunoașterea dreptului medicilor la o remunerare corespunzătoare.

CMR susține necesitatea ca populația să aibă acces la consultații de urgență și ca asistența medicală să fie asigurată în afara normei și programului obișnuit de lucru. Totuși, Colegiul consideră că plata în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu tratează medicii cu respect și demnitate.

Prin urmare, CMR cere modificări legislative care să stabilească plata gărzilor efectuate în afara normei legale prin raportare la salariul de bază actual și să asigure finanțarea necesară. Organizația apreciază că măsura ar putea îmbunătăți accesul la servicii medicale fără un impact financiar considerabil, dar subliniază că aceasta trebuie fundamentată bugetar și corelată cu reglementările salariale și fiscal-bugetare aplicabile.

Organizarea activității și a gărzilor trebuie să permită respectarea efectivă a limitelor timpului de muncă și a perioadelor de repaus, inclusiv a repausului de după gardă. Programul trebuie planificat astfel încât acordarea timpului de odihnă să nu afecteze continuitatea îngrijirii pacienților.

4. Finanțarea predictibilă a serviciilor medicale

A patra prioritate privește corelarea finanțării cu nevoile populației și costurile reale ale îngrijirii. Accesul la consultații, investigații și tratamente presupune resurse suficiente pentru personal, medicamente, materiale sanitare, utilități și întreținerea echipamentelor.

CMR solicită o metodologie transparentă de evaluare periodică a costurilor serviciilor medicale și un calendar de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare. Acestea ar trebui să țină cont de costurile reale, complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirii și nevoile populației.

Actualizarea finanțării ar trebui făcută diferențiat pentru fiecare nivel de asistență medicală și corelată cu mecanismele de contractare, resursele disponibile și obiectivele privind accesul și eficiența. Introducerea unor servicii sau responsabilități suplimentare trebuie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare. Colegiul cere predictibilitatea alocărilor și respectarea termenelor de decontare prevăzute în cadrul legal și contractual.

Investițiile în infrastructură și echipamente trebuie însoțite de planuri care să asigure personalul necesar, întreținerea și funcționarea acestora pe toată durata de utilizare. Eficiența finanțării ar urma să fie evaluată prin accesul la servicii, calitatea îngrijirii și rezultatele pentru pacient, dar și prin utilizarea responsabilă și transparentă a fondurilor alocate pentru sănătate.

5. Consolidarea serviciilor medicale și eficientizarea traseului pacientului

CMR consideră că pacientul trebuie să primească îngrijirea la nivelul potrivit nevoilor sale, printr-un parcurs coordonat între medicina de familie, asistența medicală comunitară, ambulatoriul de specialitate și spital. Colegiul afirmă că optimizarea acestui traseu poate contribui la eficientizarea întregului sistem.

Printre măsurile propuse se află consolidarea Medicinei de Familie, prin finanțare adecvată și predictibilă, precum și dezvoltarea capacității medicilor de familie de a desfășura activități de prevenție, depistare precoce și monitorizare a bolilor cronice, în limitele competențelor profesionale.

CMR mai recomandă dezvoltarea și distribuirea echitabilă a centrelor de permanență, precum și actualizarea tarifelor pentru plata gărzilor la nivelul anului 2026. Asistența medicală comunitară ar trebui integrată cu toate nivelurile de asistență, în special cu cea primară, pentru dezvoltarea serviciilor integrate.

Ambulatoriul de specialitate ar trebui dezvoltat prin asigurarea personalului, dotărilor și finanțării necesare furnizării la timp a consultațiilor, investigațiilor și tratamentelor care pot fi acordate în siguranță la acest nivel. În paralel, serviciile spitalicești trebuie adaptate nevoilor populației și complexității cazurilor, cu dezvoltarea spitalizării de zi atunci când este justificată medical și reducerea internărilor evitabile, prin existența unor alternative funcționale de îngrijire.

Organizația solicită o mai bună coordonare între nivelurile de asistență, prin trasee clare de trimitere, comunicare între profesioniști și schimb securizat de informații medicale, cu respectarea confidențialității și a legislației privind protecția datelor. Continuitatea tratamentului și monitorizării după externare ar trebui asigurată, inclusiv prin acces la recuperare, îngrijiri la domiciliu și îngrijiri paliative, în funcție de nevoile pacientului.

Orice reorganizare a capacităților spitalicești trebuie să țină cont de efectele asupra accesului și siguranței pacienților. Rezultatele ar trebui urmărite prin reducerea timpilor de așteptare, a internărilor evitabile și a reinternărilor, prin continuitatea îngrijirii și prin eficientizarea costurilor.

6. Prevenirea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente

CMR consideră că disponibilitatea medicamentelor este esențială pentru începerea la timp și continuarea tratamentelor. De aceea, solicită integrarea mecanismelor existente de raportare a stocurilor, notificare a discontinuităților și semnalare a lipsei medicamentelor într-un sistem național funcțional și interoperabil.

Sistemul ar trebui să includă alerte automatizate și intervenții coordonate de Ministerul Sănătății și ANMDMR, potrivit atribuțiilor legale ale fiecărei instituții. Acesta ar trebui să identifice din timp riscurile, să verifice informațiile despre aprovizionare și să permită raportarea operativă de către profesioniști, fără a crea obligații administrative duplicate.

Fiecare alertă confirmată ar trebui să determine o evaluare proporțională cu urgența și impactul clinic, desemnarea instituției responsabile, stabilirea unui termen de răspuns și monitorizarea măsurilor luate. Medicul care semnalează o problemă ar trebui să primească informații utile despre momentul în care medicamentul va deveni disponibil sau despre alternativele existente.

CMR consideră oportună crearea unui flux digitalizat și integrat pentru gestionarea acestor situații. Eficiența măsurii ar putea fi evaluată prin identificarea timpurie a întreruperilor în îngrijire și a efectelor asupra pacienților, dar și prin capacitatea mecanismului de a asigura continuitatea tratamentului și sprijinul necesar pacienților și medicilor. Pe termen lung, susține Colegiul, acest sistem ar contribui la consolidarea încrederii populației, astfel încât nici pacientul, nici medicul să nu fie lăsați singuri în fața bolii.

7. Elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale

Ultima prioritate este asumarea elaborării și înaintării către Parlament a unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale. CMR cere includerea acestui angajament în Programul de guvernare și stabilirea unui calendar public pentru fundamentarea, consultarea și finalizarea proiectelor legislative.

Reforma ar trebui să înceapă cu evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor, neclarităților și prevederilor care trebuie actualizate. Noua Lege a Sănătății ar urma să ofere un cadru coerent pentru organizarea și finanțarea sistemului, coordonarea serviciilor, responsabilitățile instituționale și accesul pacienților la îngrijire.

Noua Lege a Profesiei Medicale ar trebui să reglementeze într-un mod coerent și sustenabil accesul la profesie și exercitarea acesteia, garantând drepturile, siguranța și demnitatea medicilor. CMR solicită ca actul normativ să fie corelat cu drepturile pacienților și cu normele europene, inclusiv Directivele 2003/88/CE și 2004/38/CE.

În opinia Colegiului, cadrul legislativ trebuie să recunoască gărzile drept muncă suplimentară, plătită prin raportare la salariul de bază actual, să elimine contractele paralele restrictive și să garanteze repausul zilnic și săptămânal obligatoriu după gardă. Totodată, CMR cere reformarea răspunderii civile și penale, prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale și profesionale și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată.

Alte schimbări propuse vizează reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina primară și cea de specialitate, pentru a asigura continuitatea îngrijirilor și accesul la terapii avansate. Colegiul solicită și garantarea condițiilor minime de infrastructură, digitalizare și igienă, precum și mecanisme ferme de protecție împotriva hărțuirii, bullyingului și discriminării la locul de muncă.

Cele două proiecte legislative ar trebui elaborate coordonat, cu participarea activă a CMR și consultarea celorlalte organizații profesionale, a instituțiilor de învățământ superior medical, a furnizorilor de servicii, a partenerilor sociali și a asociațiilor de pacienți. Procesul trebuie să respecte cerințele privind transparența decizională și fundamentarea legislativă. De asemenea, ar trebui să includă evaluarea impactului medical, administrativ și bugetar, precum și dispoziții tranzitorii care să asigure continuitatea serviciilor și exercitarea profesiei.

CMR își reafirmă disponibilitatea de a colabora activ la elaborarea și implementarea politicilor publice din domeniul sănătății. Prin structurile sale de conducere și comisiile de specialitate, formate din experți ai sistemului sanitar, Colegiul spune că este pregătit să contribuie la consolidarea cadrului legislativ pentru profesia medicală și la modernizarea sistemului de sănătate din România.

Propunerile, potrivit CMR, reflectă priorități identificate direct de comunitatea medicală și necesită intervenții legislative și administrative ferme. Deși sistemul de sănătate din România are centre de excelență și componente funcționale, Colegiul consideră că acesta rămâne vulnerabil din cauza unor dezechilibre structurale. Depășirea problemelor ar necesita o viziune strategică unitară la nivel național, care să pună în centrul reformei siguranța actului medical, demnitatea profesiei și protecția pacientului.

Scrisoarea este transmisă în numele Biroului Executiv al CMR de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.