STUDIU // „20 octombrie 2009 este ziua CAPTURĂRII statului R. Moldova”

Pe 20 octombrie 2009, la o lună de la învestirea Guvernului de atunci, a fost modificată Legea cu privire la funcționarii publici, iar potrivit noilor modificări toți șefii de instituții publice urmau a fi numiți în funcții pe criterii politice. Din această zi a început „capturarea statului R. Moldova”.

Constatarea poate fi găsită într-un studiu realizat de Transparency Internațional Moldova, ADEPT, IDIS „Viitorul” și Centrul pentru Resurse Juridice (CRJM), făcut astăzi public la Chișinău.

Igor Boțan de la ADEPT a declarat, într-o conferință de presă, că după aceasta a urmat, în mai 2010, modificarea Legii cu privire la contenciosul administrativ, iar prima „victimă” a acestor decizii, judecătorul Ion Muruianu, a sesizat Curtea Constituțională care a arătat, în decembrie același an, că „nu e bine” ca instituțiile publice să fie politizate.

Cu toate acestea, liderii care au format alianța de la guvernare au semnat acorduri și protocoale secrete prin care „și-au împărțit frățește” instituțiile publice.

„De acolo încep lucrurile negative care au dus țara pe marginea prăpastiei, așa cum a constatat secretarul Consiliului Europei în 2015”, a spus Boțan, oferind exemplul jafului bancar, când instituțiile de drept trebuiau să prevină ilegalitățile, dar au preferat să le „monitorizeze” și să informeze conducerea statului.



„După ce s-au revoltat oamenii, formațiunea care și-a luat sub oblăduire instituțiile de drept (Partidul Democrat - n.r.) a început lupta cu corupția”, a remarcat Boțan, alături de alte „lucruri curioase” care au urmat inclusiv în Parlament, când deputații au început a migra de la o formațiune la alta, iar primarii - să semneze declarații pe bandă rulantă de aderare la democrați.

„Din cei trei care au semnat (acordurile de constituire a alianțelor de la guvernare - n.r.), doi au fost trecuți pe linie moartă. Cei care și-au luat pârghiile dosarelor penale au „convins” deputați și primari, ne aduc stabilitate ba integrându-ne în UE, ba transformându-ne în punte dintre Est și Vest”, a mai adăugat Boțan.

Lilia Carsciuc de la Transparency Internațional Moldova susține că R. Moldova este un stat capturat, în care deciziile luate sunt „în interesul unui grup restrâns de persoane sau chiar în interesul unei singure persoane”.

Nadejda Hriptievschi, reprezentantă a CRJM, instituție care a fost responsabilă de domeniul justiției în studiul nominalizat, afirmă că actualmente „sunt prea multe semne de disfuncționalități grave” în acest domeniu, iar o justiție capurată „înseamnă sfârșitul unui stat”.

Aceasta a oferit exemplul celor 55 de judecători respinși de Președinție în perioada anilor 2012 - 2015 fie pentru legături cu lumea criminală, fie pentru decizii luate în defavoarea securității naționale, dar promovați ulterior „fără explicații” de Consiliul Superior al Magistraturii.

Totodată, experta a remarcat tratamentul diferențiat al organelor de drept în cazurile lui Ilan Șor, Vlad Filat, Veaceslav Platon, fostul deputat democrat Valeriu Guma, ultimul fiind scăpat de închisoare după ce a fost condamnat în România, iar Ilan Șor stă acasă și face declarații, în timp ce Filat și Platon nu au dreptul să vorbească.

Ion Tâbârță, expert al IDIS „Viitorul”, a remarcat finanțările de la centru spre teritoriu efectuate exclusiv pe criterii politice și faptul că deciziile nu se iau astăzi la Guvern, unde premierul se limitează la a oferi cuvânt miniștilor, ci în altă parte.