Streleț, „ochit” de P și D

INCOERENȚĂ // Democrații și-au demis pentru a doua oarăpropriii miniștri

În doar șase ani de zile, coalițiile proeuropene de la guvernare au schimbat, la Chișinău, cinci guverne. De fiecare dată, capetele premierilor au căzut de îndată ce aceștia au anunțat că își doresc schimbări sistemice în domeniul justiției și o luptă autentică împotriva celor care controlează din umbră instituțiile din stat.

Guvernul Streleț este ultimul Executiv demis. Moțiunea de cenzură a fost depusă în Parlament după ce prim-ministrul a cerut demisia directorului CNA și a altor șapte conducători de instituții subordonate Parlamentului.

Suspansul

Democrații au păstrat suspansul până în ultimul moment. Cu o seară înaintea ședinței Parlamentului la care urma să fie dezbătută moțiunea de cenzură depusă de socialiști și comuniști, președintele Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, l-a îndemnat pe premierul Valeriu Streleț să-și dea demisia.

„Partidul Democrat i-a exprimat neîncredere premierului Streleț. Înainte de toate, e vorba de comportamentul de după 15 octombrie, nu a acționat ca un premier”, a argumentat miercuri seară, după ședința Consiliului AIE-3, Marian Lupu, fără a spune clar dacă democrații vor vota moțiunea de cenzură a partidelor proruse.

Răspunsul a venit abia în discursul rostit de Marian Lupu de la tribuna centrală a Parlamentului înainte de a fi pusă la vot demisia Guvernului în care PDM deține șapte din cele 18 portofolii de miniștri.

Ce nu le-a convenit democraților?

Șeful democraților a enumerat cinci motive pentru care nu îl mai vor pe Valeriu Streleț în fruntea Executivului. Astfel, printre primele motive invocate este cel că Streleț, împreună cu Vlad Filat, au stat în spatele protestelor Platformei DA.

De asemenea, liderul democraților l-a acuzat pe Streleț de tentativă de a obstrucționa ancheta în cazul BEM, prin solicitarea demisiei directorului CNA. Lupu s-a mai arătat deranjat de faptul că actuala alianță nu are majoritate parlamentară și asta din cauza pierderilor PLDM.

Refuzul fatal

Premierul a cerut democraților să prezinte probe, inclusiv că dânsul ar sta în spatele Platformei DA, a explicat și de ce este necesară demisia conducătorilor instituțiilor din domeniul anticorupției care reprezintă un pas al reformei în acest sector, și a declarat că și-a dat seama „că au început anumite procese”, atunci când, pe 17 octombrie curent, a primit două apeluri telefonice de la Vladimir Plahotniuc și el nu i-a răspuns.

„Nu i-am răspuns și i-am spus lui AndrianCandu să nu mă mai sune.Pentru mine (Plahotniuc- n.r.) nu este decât o persoană privată și eu prefer să vorbesc cu persoane oficiale. Mi-am dat seama atunci că a pornit procesul”, a dezvăluitprim-ministrul mișcările din culisele politice.

Apoi, premierul a amintit, în discursul său în fața deputaților, cum, pe 19 octombrie, au „ieșit la rampă” doi actori politici din R. Moldova (Igor Dodon și Vladimir Voronin -n.r.), după ce el a vorbit despre „păpușar”, chiar dacă el nu a dat niciun nume.

Valeriu Streleț a mai declarat că este „extrem de îngrijorat de soarta R. Moldova”, mai ales că se dorește „conservarea sistemului, fiindcă așa e mai comod să tragi sforile” și le-a solicitat deputaților „să iasă din captivitatea unei singure persoane”.

Precedentele periculoase

Moțiunea de cenzură în baza căreia a fost demis Guvernul Streleț s-a bazat, în mare parte, pe suspiciuni de implicare a premierului ValeriuStreleț în scheme de corupție, dar și acuzații de incompetență.

Mai mulți deputați liberal-democrați au atras atenția că, prin demiterea unui Guvern în baza unor acuzații neverificate apărute în presă, se creează un precedent periculos, iar parcursul european al R. Moldova este în pericol.

„În 2015, trebuia să insistați și să o înaintați pe Maia Sandu la funcția de prim-ministru. DomnuleStreleț, v-ați antrenat într-o luptă pe care nu o puteți duce”, i s-a adresat liderul socialiștilor, Igor Dodon, prim-ministrului.

Pentru demisia Cabinetului de miniștri au votat deputații socialiști, comuniști, democrați și neafiliata Lidia Lupu, care a părăsit fracțiunea socialiștilor după ce a votat, la Hâncești, pentru un nou președinte de raion din partea PD.

Resetare cu aceiași actori

Deși, în urmă cu doi ani, Parlamentul a mai demis un Guvern pentru suspiciuni de corupție, în cele din urmă, singurele figuri care s-au schimbat au fost șefii executivelor, iar miniștrii destituiți pe motiv de corupție s-au regăsit și în guvernele ulterioare.

Ieri, democrații au invitat PLDM, PL și deputații neafiliați să se așeze din nou la masa de negocieri pentru crearea unui nou Cabinet de miniștri.

Lupu este sigur de faptul că un nou Executiv ar putea fi creat în cel mult două săptămâni.

Liberal-democrații au anunțat, însă, că de acum înainte nu vor mai accepta jocurile de culise și nu vor mai participa la conservarea unui sistem.