Situațiile în care președintele R. Moldova poate DIZOLVA Parlamentul

Preşedintele R. Moldova poate dizolva Parlamentul în două situaţii: în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, după consultarea fracţiunilor parlamentare sau dacă nu a fost acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

„Termenul de formare a Guvernului este unul cât se poate de exact. Parlamentul are la dispoziţie trei luni de zile, nu contează câte tentative sunt. În cazul în care Guvernul nu se formează în trei luni de zile, Curtea Constituţională a decis că preşedintele R. Moldova are obligaţia constituţională de a dizolva acest Parlament, fără nicio posibilitate de a extinde acest termen. Este un termen imperativ, deoarece în Constituţie figurează sintagma că preşedintele dizolvă, dar Curtea a interpretat această normă transformând-o din una permisivă într-o normă imperativă pentru şeful statului, care îl obligă să dizolve cât de curând posibil un Parlament care nu este capabil să formeze o majoritate parlamentară şi să învestească un Guvern”, a declarat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, în cadrul emisiunii „Loc de Dialog” de la „Radio Moldova”.

Potrivit Constituţiei, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui R. Moldova şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.

De menționat că, după alegerile parlamentare din 24 februarie curent, patru formațiuni au acces în Parlament. Este vorba de PSRM – 35 mandate, PD – 30 mandate, Blocul „ACUM” – 26 mandate și Partidul „ȘOR” – 7 mandate. De asemenea, legitimații de parlamentari au primit și trei candidați independenți.

Partidele care au acces în Parlament nu au format, deocamdată, o alianță de guvernare. Oficial, formațiunile nu au avut nici discuții prealabile în acest sens, deși invitații la dialog au fost din partea PD și PSRM. Ambele formațiuni au invitat la discuții Blocul „ACUM”, însă reprezentanții acestei entități politice au refuzat ofertele de a discuta despre o eventuală coaliție de guvernare.