SECRETELE întunecate ale tribului misterios care a ucis cu săgeţi un predicator american. De ce urăsc şi omoară toţi intruşii

Tribul care l-a ucis cu săgeţi pe americanul venit pe insulele North Setinel din apropierea Indiei este deosebit de agresiv cu străinii în urma unei experienţe traumatice cu populaţiile europene. Trăiesc în izolare de peste 60.000 de ani, se află la nivelul epocii de piatră şi au fost aproape exterminaţi de britanici în urmă cu aproximativ 150 de ani.

Recent, John Allen Chau un călător şi un predicator american a fost ucis cu săgeţi de un trib misterios de pe insula North Sentinele din arhipelagul indian. Conform unei statistici a autorităţilor indiene, americanul nu este prima victimă a acestui trib care refuză efectiv orice contact cu lumea civilizată.

Antropologii spun că aparţin unei culturi paleolitice, adică la nivelul epocii de piatră, fiind vânători şi culegători care trăiesc în izolare de peste 60.000 de ani. Totodată se consideră că acest comportament agresiv şi de respingere a civilizaţiei se datorează în special traumelor suferite în epoca colonială.

Comunităţi suspendate în timp şi rupte de lume

Insula North Sentinel face parte din grupul de insule Andaman din Golful Bengal pe coasta de est a Indiei, în Oceanul Indian. Este o insulă de mici dimensiuni, cu climă tropicală şi acoperită cu o vegetaţie abundentă. Insula nu a fost studiată pe îndelete niciodată, mai ales din cauza populaţiei ostile de pe teritoriul acesteia, dar mai nou şi a legislaţiei indiene, care interzice accesul oricărei persoane pe teritoriul North Sentinel.

În momentul de faţă insula este un soi de rezervaţie umană, o capsulă a timpului, fiind locuită de o populaţie primitivă, suspendată în timp. Antropologii, dar şi oficialităţiile indiene estimează că pe insulă trăiesc între 50 şi 500 de oameni, grupaţi într-unul sau mai multe triburi.

Cifra exactă nu este cunoscută având în vedere că populaţia indigenă este ostilă oricărui contact cu oamenii. Totodată s-a constatat prin fotografii aeriene şi prin intermediul mărturiilor celor care au intrat în contact cu triburile pe de North Sentinel că populaţia respectivă se află la stadiul pre-neolitic, adică pe scurt, în epoca de piatră.

Totodată antropologii spun că această populaţie trăieşte pe insulă de aproape 60.000 de ani şi a păstrat, prin izolare, aproximativ aceleaşi obiceiuri din acea perioadă. Devenind un loc protejat cu o populaţie suspendată în timp, foarte agresivă şi neprietenoasă şi totodată demnă de studiat din punct de vedere ştiinţific, guvernul indian a interzis tuturor străinilor să se apropie de această insulă.

Dincolo de pericolele la care se expun, populaţiile autohtone, din cauza izolării, nu au sistemul imunitar dezvoltat şi pot fi ucişi de o simplă răceală.

Limba sentinelezilor, aşa cum a fost numită această populaţie, este necunoscută, la fel şi obiceiurile lor. Deşi fac parte, rasial şi etnic, din aceeaşi populaţie cu triburile care locuiesc pe toate insulele Andaman, prin izolare au dezvoltat alte obiceiuri şi altă limbă. Celelalte populaţii de pe insulele Andaman sunt deschise vizitatorilor, au acceptat civilizaţia. Singurii care au rămas în izolare sunt cei de pe insula North Sentinel. Nimeni nu are voie să se apropie la mai mult de 4.8 kilometri de insulă.

„Cea mai sălbatică şi brutală rasă”

De-a lungul timpului antropologii şi diferiţi călători au încercat să ia legătură cu populaţiile sentineleze. Unii au reuşit cel mult să ajungă într-un sălaş abandonat temporar. Cu ajutorul fotografiilor aeriene, dar şi a martorilor oculari, s-a putut reconstitui parţial viaţa acestor oameni, dar s-a putut totodată face o analiză antropoligă a acestora.

Se consideră că oamenii de pe insula North Sentinel fac parte din grupul etnic numit „negritos”. Adică populaţii cu pielea de culoare închisă, mici de statură, cu o constituţie fragilă, care locuiesc în zona de sud-est a Asiei. Heinrich Harrer, un cunoscut geograf austriac, dar şi sportiv cunoscut, spune că erau mici de statură, bărbaţii având o înălţime de maxim 1.60 metri. Totodată, s-a constatat că sentinelezii nu poartă haine. Doar femeile poartă brâuri împletite din materiale vegetale în jurul şoldurilor.

Bărbaţii poartă diferite podoabe din piele sau os, la gât sau la încheieturi. Au suliţe din lemn călit în foc, arcuri lungi şi săgeţi foarte lungi. Folosesc unelte de piatră şi nu cunosc agricultura sau prelucrarea metalelor. Ştiu în schimb să aprindă focul şi să folosească bucăţi de metal găsite pe plajă. Trăiesc în sălaşuri primitive în junglă, un fel de adăposturi din frunze. Aceste informaţii vin de la cea mai de succes expediţie, şi singura de altfel, în teritoriul sentinelezilor.

În anul 1967, antropologul T. Pandit, care lucra pentru o asociaţie antropologică din India, a plecat cu un grup de specialişti să cerceteze insula North Sentinel. Au ajuns pe plajă şi au înaintat în junglă. Au găsit urme pe nisip, dar şi în solul moale. Urmele i-au condus către un luminiş, unde au găsit un grup de 18 adăposturi primitive făcute din frunză şi iarbă. Era o tabără a localnicilor, unde au descoperit focuri aprinse.

Şi-au dat seama că aceştia erau capabili să facă împletituri din nuiele, descoperind un număr însemnat de coşuri. Totodată indigenii mâncau peşte prăjit, fructe sălbatice şi foloseau suliţe şi arcuri cu săgeţi. Localnicii părăsiseră zona de curând. Specialiştii au reuşit să intre în contact cu sentinelezii şi i-au momit cu o serie de cadouri. Şi-au dat seama că nu le înţeleg limba şi că este total necunoscută. În scurt timp au fost alungaţi de nativii care au devenit agresivi.

Prima mărturie despre populaţiile din zona Andaman şi probabil inclusiv despre aceşti oameni care locuiau pe insula North Sentinel vine din anul 1296 de la celebrul călător Marco Polo. Se pare că în secolul al XIII-lea triburile din zona Andaman practicau canibalismul.

„Una dintre cele mai brutale şi sălbatice rase, având capul, ochii şi dinţii asemănători câinilor. Sunt foarte cruzi şi omoară pe fiecare străin întâlnit în cale”, preciza Marco Polo. Pentru mulţi specialişti este foarte clar că Marco Polo văzuse oameni de pe North Sentinel, având în vedere că sunt singurul trib din zona Andaman care manifestă adversitate deosebită faţă de străini. O altă descriere a locuitorilor insulei vine din anul 1867, confirmând faptul că băştinaşii nu poartă haine.

Totodată aflăm că îşi vopsesc faţa cu diferite culori. Mai precis, în 1867 nava unui negustor indian, numită Nineveh, a eşuat în reciful din faţa insulei North Sentinel. Optzeci de pasageri şi douăzeci de membrii ai echipajului au ajuns pe plajele insulei. În cea de-a treia zi, naufragiaţii au fost atacaţi brusc de războinicii sentinelezi. „Sălbaticii erau goi puşcă, cu păr scurt şi nasuri vopsite în roşu. Îşi deschideau gura şi scoteau nişte sunete de genul „pa on ough””, scria căpitanul navei. În cele din urmă naufragiaţii au fost salvaţi de o navă britanică.

Un trib care-i ucide fără ezitare pe intruşi

Pe lângă atacul îndreptat împotriva echipajului de pe Nineveh, au mai fost înregistrate şi alte asemenea cazuri de-a lungul timpului. În anul 1896, de exemplu, un hindus a evadat dintr-o colonie penală de pe insula Andaman şi a plecat cu o plută pe ocean. A ajuns pe North Sentinel. Potera trimisă pe urmele sale i-a descoperit cadavrul pe plajele insulei North Sentinel. A fost ucis cu săgeţi şi avea gâtul tăiat.

În anul 1974, o echipă de filmare însoţită de antropologi intenţiona să filmeze scene din documentarul „Man in search of Man”, pentru National Geographic pe insula North Sentinel. Au încercat să ajungă pe insulă cu ajutorul bărcilor cu motor. La un moment dat sentinelezi au ieşit înarmaţi din pădure. Deşi le-au fost adresate semne prietenoase, localnicii au lansat o ploaie de săgeţi asupra bărcilor.

Antropologii au încercat să stabilească o legătură şi, după ce au ieşit din raza de acţiune a săgeţilor, au debarcat pe una dintre plaje şi au depus cadouri pentru aceştia, inclusiv vase din inox şi un porc viu. Sentinelezii au luat vasele de inox, dar au ucis porcul cu o lovitură de suliţă. După ce l-au îngropat, i-au atacat pe vizitatori cu săgeţi. Un antropolog a fost nimerit în picior. Mărturiile echipei de filmare arată că după ce şi-a nimerit ţinta băştinaşul a râs mândru şi s-a aşezat jos, la umbră.

În 1981, echipajul de pe nava Primerose a fost atacat de băştinaşi. La fel au păţit şi oficialii guvernului indian, care în 1991 au încercat să i-a legătura cu nativii.

Ultimul incident şocant a avut loc în anul 2006. Doi pescari indieni, cu vârste de aproximativ 50 de ani, pescuiau ilegal crabi în zona coastei insulei North Sentinel. Au adormit în bărci, iar ambarcaţiunile s-au apropiat prea mult de plajele insulei. Au fost atacaţi şi omorâţi cu topoare de piatră, de sentinelezi. Trupurile lor au fost luate şi înfipte în nişte pari, jucând rol de sperietoare pentru oricine ar fi îndrăznit să vină pe insulă.

Elicopterele pazei de coastă care au încercat să recupereze trupurile celor ucişi, au fost atacate cu suliţe şi săgeţi. Singurul care s-a putut apropia de sentinelezi a fost antropologul Pandit. A fost singurul care a putut oferi o nucă de cocos unui sentinelez.

Trauma colonialismului

Se spune că sentinelezii sunt retincenţi cu privire la străini şi din cauza traumelor colonialismului. Mai precis, în secolul al XIX lea, insula împreună cu cele din grupul Andaman au intrat sub stăpânirea Imperiului Colonial Britanic. Cu acest prilej, ofiţerul englez de marină Maurice Vidal Portman, însoţit de trupe numeroase, a ajuns pe insula North Sentinel. Acesta a descoperit insula în urma unei călătorii pe insula Andaman. Ajuns aici a prins şi răpit câţiva ostatici. I-a dus într-o colonie penală britanică unde i-a lăsat să se îmbolnăvească şi să moară.

După o viaţă izolată pe insulă, cu sistemul imunitar neadaptat bolilor de pe continent, sentinelezi mureau pe capete. A repetat experimentul de câteva ori şi s-a convins că nu are ce să facă cu localnicii. I-a lăsat în cele din urmă în pace. A notat, însă, în jurnalul său. „Nu puteam spune că am făcut altceva decât să le sporim teroarea generală şi ostilitatea faţă de noii veniţi”, scria Portman în 1899. De altfel, se presupune că sentinelezii au mai suferit atacuri brutale cu tunuri şi arme de foc în perioada colonială, scăpând în jungla deasă.

Sursa: adevarul.ro