Se RISIPESC planurile lui Erdogan de a conduce Guvernul Turciei de la distanță

Alegerile prezidențiale și mult râvnitele aspirații ale prim-ministrului Recep Tayyip Erdogan de a numi un interimar, precum și intențiile sale de a întări profilul legal de prim-ministru pentru a forma o guvernare loială propriilor ambiții și convingeri, până a se ajunge la Palatul prezidențial din Cankaya, în scopul menținerii patronajului asupra partidului de guvernământ, s-au ciocnit de un blocaj, când președintele în exercițiu, Abdullah Gul, s-a reîntors în politică și a promovat partidul său pe primul loc.

Declarația lui Gül, completată de comentariile unor lideri de partid, înainte de plecarea de la funcția de președinte ar putea surpa planurile de guvernare și partid ale lui Erdogan. Analiștii politici presupun că Erdoğan a vrut să modeleze Guvernul și liderii partidului de guvernământ prin selectarea persoanelor care-i sunt loiale, care vor opta pentru interesele sale atunci când el nu va mai fi la guvernare.

Așa cum a planificat, acum el este aproape de realizarea aspirațiilor sale, caracterizate de experții legali drept lipsite de etică și ilegale. Erdoğan, posibil, este orbit de corifeii partidului, cum ar fi viceprim-ministrul Bulent Arinc și speakerul Parlamentului, Cemil Cicek, ambii susțin că noul prim-ministru trebuie să fie ales imediat după alegerile prezidențiale, fără a aștepta a doua zi de inaugurare oficială, 28 august.

Erdoğan a câștigat cursa prezidențială la 10 august - deși foarte agresivă împotriva rivalilor săi, asigurându-și 51,8 la sută din voturi în Turcia. Această cifră este un pic mai mare decât majoritatea absolută de care avea nevoie pentru a câștiga alegerile.

Acum, dat fiind faptul că Erdoğan și-a asigurat un loc în istorie după ce a câștigat primele alegeri prezidențiale direct de către națiune, el pare complet concentrat pe forma următorului Guvern. El a numit, luni, administrația Partidului Justiției și Dezvoltării (Partidul JD) Decizia Centrală și a Consiliului de Administrație pentru Guvernământ (DCCAG), pentru a decide numirea candidaților pentru funcțiile de prim-ministru și lider de partid.

Purtătorul de cuvânt al partidului JD, Hüseyin Celik, a anunțat luni că Congresul extraordinar al partidului se va convoca pe 27 august pentru a alege un nou lider, care va fi, de asemenea, însărcinat să formeze Guvernul. El a respins aluziile că Erdoğan este deja președinte, așa cum au declarat mai mulți, și a spus că Gül este președinte până când Erdoğan își va depune jurământul la 28 august. De asemenea, el a subliniat că membrii DCCAG nu vor fi schimbați la congres, specificând că Erdoğan va rămâne persoana-cheie în partid.

Președintele Gül, unul dintre fondatorii Partidului JD, a anunțat luni că intenționează să se întoarcă în partidul său" după ce va părăsi Președinția. „Am fost unul dintre fondatorii partidului. Am fost primul prim-ministru și președinte [ales de partid]. Este destul de firesc [pentru mine] să revin la partidul meu", a declarat Gül unui grup de reporteri.

Mehmet Dengir Fırat, unul dintre fondatorii Partidului JD și ex-vicepreședinte, a declarat că anunțul lui Çelik despre congresul partidului pe 27 august este un răspuns direct la comentariile lui Gul. „Gül a declarat în mod direct că nu se grăbește să convoace congresul partidului în timp ce eu sunt aici".

Fırat, de asemenea, a afirmat că Gul ar putea demisiona mai devreme pentru a gestiona ca un candidat în cadrul congresului partidului, astfel având drept scop de a contracara planurile lui Erdogan în propriile interese.

Se zvonește că Erdoğan va continua să conducă Guvernul printr-un mandat. Altfel spus, printr-un prim-ministru care va guverna în umbra lui. Astăzi, Zaman spune că, potrivit experților în domeniul juridic, Erdogan nu are nicio bază legală sau dreptul de a forma următorul Guvern sau să numească un nou prim-ministru.

Ex-ministrul Justiției, Hikmet Sami Turk, profesor de drept constituțional, a afirmat că Erdogan este acum președintele și Partidul JD în mod etic este „fostul său partid”. „Vreau să spun că nu ar trebui să se amestece în alegerea noului lider de partid și a altor administratori. Dacă el insistă să facă contrariul, atunci el își va impune tutela sa asupra partidului. Asta ar însemna o mare greșeala a sa, atât în termeni legali, politici și etici de a interveni în alegerea noului prim-ministru și lider de partid”, a declarat Türk.

Dorința lui Erdogan de a conduce noul Guvern de la distanță este strâns legată de aspirațiile sale pentru Președinția Turciei râvnită de mult timp. Dar este un rezultat pe care adversarii se tem să-l anunțe și va induce un regim autoritar.

În următoarele săptămâni, Erdoğan, asemenea unui monarhist, va conduce ultima dată ședințele Partidului JD pe care l-a fondat și va supraveghea alegerea unui nou lider devotat sie și viitorului său prim-ministru.

Acest lucru, însă, încalcă deschis articolul 101 din Constituție, care prevede că, odată ce o persoană este ales președinte va înceta legăturile sale cu fostul său partid și apartenența sa la Parlament. Cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, Erdogan a declarat că, dacă va fi ales președinte la 10 august, va rămâne prim-ministru până la 28 august, când va prelua Președinția.

Potrivit lui Serap Yazıcı, un profesor de drept constituțional, aspirațiile lui Erdogan de a da forma de guvernământ a Partidului JD înainte de a trece la palatul prezidențial Çankaya nu sunt nici legale, nici etice. „El ar trebui să nu se mai comporte ca liderul unui partid politic”, a menționat ea.

Yazıcı a declarat că Erdogan a fost ales drept noul președinte, dar el va fi oficial declarat „câștigător” atunci când datele oficiale ale Consiliului Electoral Suprem (CES) cu privire la rezultatele alegerilor vor fi publicate în Monitorul Oficial. „Turcia este o țară dificilă. Discuții de legalitate pe orice subiect pot apărea în orice moment. Noul președinte ar trebui să evite orice acțiune care ar putea deschide motiv pentru astfel de discuții. În mod similar, oficialii partidului JD ar trebui să facă tot posibilul pentru a împiedica ca partidul lor să fie târât în astfel de discuții", a adăugat Yazıcı.

Erdogan a promis să transforme Președinția într-o poziție puternică și își va exercita puterile depline acordate de Președinție în conformitate cu legislația în vigoare, spre deosebire de predecesori, care au jucat un rol mai mult ceremonial. El a spus că va activa puterile latente rar folosite - o moștenire a loviturii de stat din 1980 - inclusiv capacitatea de a apela Parlamentul și convoca și prezida reuniunile Cabinetului.

Constituția actuală, scrisă sub conducerea militară, după lovitura de stat din 1980, ar permite lui Erdoğan să prezideze reuniunile Cabinetului și desemna prim-ministrul și membrii organelor judiciare de top, inclusiv Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor (CSJP).

Mai mult decât atât, Erdogan nu a făcut un secret despre planurile sale de a schimba Constituția și pentru a crea o Președinție executivă.

Mustafa Kamalak, liderul Partidului Felicity (PF), un expert în drept constituțional, a declarat că Erdogan fiind ales președinte, nu mai este un deputat sau prim-ministru. Din acest motiv, orice faptă a lui Erdoğan va fi ilegală, inclusiv implicarea sa în numirea noului prim-ministru și membrii viitorului Guvernului.

Samsun, adjunctul lui Cemalettin Șimșek, Partidul Mișcării Naționaliste (PMN), crede că președinția lui Erdoğan va declanșa „probleme” pentru Turcia. „El spune că nu va fi doar președinte. El spune că va fi, de asemenea, și prim-ministru. El vrea să se amestece în tot. El vrea să pună justiția sub controlul său. El are tendința de a deveni un dictator, chiar dacă el a ajuns la putere prin alegeri legale”, a declarat deputatul.

Șimșek, de asemenea, a declarat că Turcia a pierdut în alegerile prezidențiale din 10 august atunci când Erdoğan a ieșit învingător.

Există temeri că Erdoğan ar putea crește autoritatea în Çankaya. El s-a opus unei anchete de corupție la nivel înalt care implică aliații săi apropiați și chiar membrii familiei sale, încă din 17 decembrie 2013, când zeci de persoane, printre care oameni de afaceri apropiați guvernanților și fiii noilor miniștri, au fost reținuți în baza acuzațiilor privitor la ofertele de stat frauduloase și alte nereguli.

El s-a adresat criticilor săi într-un discurs victorios rostit în noaptea de duminică. El a promis reconciliere.

„Vreau să subliniez că voi fi președintele tuturor celor 77 de milioane de oameni, nu doar cei care au votat pentru mine. Eu voi fi un președintele care lucrează pentru steag, pentru țară, pentru popor”, a spus el. De asemenea, el a cerut membrilor mișcării bazate pe credința Hizmet, pe care îl descrie ca fiind o „structură paralelă”, să își revadă poziția în raport cu Guvernul. „Eu cred că fiecare întrebare care își vor adresa-o sieși îi va ajuta să vadă bunăvoința în lupta noastră [pentru o Turcie mai puternică]”, a remarcat Erdoğan.

Nume posibile pentru noul prim-ministru

Pentru Erdoğan va fi vital necesar să aibă un prim-ministru loial. În cazul în care influența lui asupra partidului se va diminua, Erdoğan ar putea lupta pentru a forța prin schimbările constituționale crearea unei Președinții executive, reformă care necesită două treimi în Parlament sau un vot popular.

„În câteva zile, când rezultatele oficiale vor fi anunțate, relația premierului cu partidul și Parlamentul va fi încheiată”, a declarat, duminică seara, viceprim-ministrul Arinc reporterilor din Ankara.

„Veți întreba, desigur, care va fi prim-ministru și lider al partidului. Chiar din această seară știu că se va munci pe acest front”, a spus el.

Înalți oficiali ai Partidului JD spun că ministrul de Externe Ahmet, Davutoğlu, care are un sprijin puternic în birocrația de partid și a fost mâna dreaptă a lui Erdoğan pe plan internațional, este alegerea prioritară. Deși, ex-ministrul Transportului, Afacerilor și Comunicațiilor Maritime, Binali Yıldırım, încearcă, de asemenea, să se poziționeze în această funcție.

Criticii lui Erdogan se tem de un prim-ministru din spatele lui cu prea multe împuterniciri, erodând rolul tradițional al președinției cu privire la competențele executivului. Susținătorii lui resping astfel de preocupări, argumentând că Turcia are nevoie de o conducere puternică.

Incertitudinea înconjoară viitorul președintelui Gül, care va ceda postul lui Erdoğan pe 28 august. Există zvonuri că Erdoğan nu vrea ca Gül să mai fie un personaj puternic, care poate prelua controlul partidului de guvernământ, pentru a reveni la Partidul JD. Acesta este motivul pentru care, potrivit unor zvonuri, Erdoğan vrea să controleze alegerea noul prim-ministru și să formeze viitorul guvern înainte ca Gül să părăsească președinția.

Portalul de știri T24 a difuzat luni căplanurile lui Erdogan împotriva lui Gül au provocat nemulțumirea în rândul funcționarilor partidului JD, care îl simpatizează pe Gül. Acești oficiali își planifică să-l forțeze pe Erdoğan să amâne planurile sale pentru noul prim-ministru și guvern până după 28 august.

Ali Aslan Kilic, Today's Zaman