Screening modern pentru cancerul de col uterin: Republica Moldova introduce testarea HPV și autoprelevarea în sistemul public de sănătate

Prevenirea cancerului de col uterin evoluează continuu, iar recomandările internaționale plasează testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă principală de screening, datorită sensibilității sale superioare în depistarea leziunilor precanceroase și a eficienței demonstrate în timp.

Tot mai multe țări trec la testarea HPV ca metodă de bază, în timp ce citologia (testul PAP) este utilizată ulterior doar ca investigație suplimentară pentru femeile cu rezultat pozitiv la HPV. Citologia a ajuns la un prag de saturație: deși rămâne utilă, folosirea ei izolată nu mai poate reduce semnificativ incidența cancerului cervical, iar impactul său suplimentar este limitat.

Și Republica Moldova a făcut un pas important în această direcție. Începând cu anul 2026, țara pilotează, pentru prima dată, testarea HPV ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin în instituțiile medicale publice, deschizând drumul către modernizarea programului național de prevenție.

Virusul papiloma uman (HPV) este principalul responsabil pentru cancerul de col uterin, dar poate fi transmis și bărbaților, care devin purtători sau pot dezvolta la rândul lor afecțiuni asociate. Transmiterea are loc cel mai frecvent prin contact sexual, dar și prin contact piele la piele, iar în cazuri mai rare de la mamă la făt, în timpul sarcinii sau nașterii.

În 2008, medicul german Harald zur Hausen a obținut Premiul Nobel pentru descoperirea rolului virusului HPV în apariția cancerului de col uterin, contribuind decisiv la dezvoltarea vaccinurilor anti-HPV. Virusul include peste 200 de tipuri de tulpini (genotipuri), însă doar o parte dintre ele, numite tulpini cu risc înalt, pot duce la apariția cancerului sau a leziunilor precanceroase.

Odată pătruns în organism, virusul HPV poate evolua în mai multe moduri, de la eliminarea spontană de către sistemul imunitar până la persistența pe termen lung, care poate genera leziuni la nivelul colului uterin, uneori cu potențial de transformare malignă.

Testul HPV arată dacă virusul este prezent și ce tip de tulpină a infectat organismul, în timp ce testul PAP identifică deja schimbările și modificările celulare apărute în urma infectării cu HPV. De aceea, un rezultat negativ la HPV indică, cu un grad foarte mare de certitudine, că nu există probleme la nivelul colului uterin în momentul testării.

Citologia detectează doar aproximativ jumătate dintre modificările celulare (sensibilitate de circa 55%), astfel că screeningul la interval de 2–3 ani poate rata unele cazuri. Testarea HPV, mult mai sensibilă (aproximativ 95%), permite efectuarea screeningului la intervale mai mari, de cel puțin 5 ani, și direcționează femeile cu rezultat pozitiv către colposcopie sau investigații suplimentare, oferind o protecție mai bună împotriva cancerului de col uterin invaziv.

Mai multe state au adoptat deja testarea HPV ca metodă primară de screening. Australia este considerată un model global, datorită tranziției la testul HPV ca metodă principală și a unui program național puternic de vaccinare împotriva HPV. Țara a înregistrat scăderi semnificative ale ratelor de cancer cervical, dar și o creștere constantă a depistării precoce a leziunilor care, în lipsa intervenției, ar fi putut evolua spre cancer.

Din 2017, în Australia se utilizează testul HPV pentru femeile cu vârsta între 25 și 74 de ani, iar citologia este aplicată doar dacă virusul este prezent. Datele oficiale arată că, în perioada 2019–2023, doar aproximativ 7% dintre testele HPV efectuate au fost pozitive pentru tulpini asociate cancerului. În același timp, în anul 2021 nu a fost depistat niciun caz de cancer cervical la femeile sub 25 de ani, ceea ce confirmă impactul combinat al screeningului și vaccinării.

Testarea HPV a devenit metodă primară și în alte state europene, precum Marea Britanie, Țările de Jos, Finlanda, Suedia, Estonia, unde citologia este folosită în principal pentru femeile cu rezultat pozitiv la HPV. În Estonia, de exemplu, testarea HPV a fost introdusă în 2021 pentru femeile cu vârste între 30 și 65 de ani. A fost implementată și opțiunea de autoprelevare a probei, pentru a crește participarea la screening, în special în rândul femeilor care nu se prezintă regulat la controale.

Republica Moldova are acum oportunitatea de a adopta această practică modernă, prin pilotarea testului HPV în instituțiile medico-sanitare publice. Inițiativa este reglementată prin Ordinul nr. 941 din 21 octombrie 2025 și reprezintă baza pentru posibila extindere la nivel național.

„Pe lângă beneficiile directe ale testării HPV, datele obținute în cadrul programului-pilot ne vor permite să calculăm costul per femeie testată, să evaluăm rata rezultatelor pozitive și volumul de investigații suplimentare necesare. Ulterior, aceste informații vor fi folosite pentru a compara eficiența modelului actual de screening cu cel bazat pe testarea pentru HPV. De asemenea, va fi analizată capacitatea sistemului de sănătate de a susține extinderea programului și impactul asupra bugetului național”, explică Doina Rotaru, șefa Direcției procurare servicii medicale din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Raportul final privind cost-eficiența utilizării testului HPV va fi elaborat de Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pilotarea testării HPV a început în ianuarie 2026 și a inclus două tipuri de prelevare a probelor, pentru a compara rezultatele și nivelul de acceptare: recoltare efectuată de personalul medical și autoprelevare realizată de către femei, conform instrucțiunilor primite.

Acest proces marchează un pas important în modernizarea screeningului de col uterin în Republica Moldova. Un element nou esențial este autoprelevarea probei, metodă prin care femeia își poate recolta singură proba, în condiții simple și sigure, urmând cu atenție indicațiile oferite de personalul medical.

Este prima experiență de acest tip în Republica Moldova, iar așteptările sunt ca această abordare să contribuie la creșterea încrederii femeilor în procesul de testare și la o acceptare mai largă a screeningului. Autoprelevarea poate fi deosebit de utilă pentru femeile care, din diverse motive, nu ajung la medic sau nu participă regulat la metodele clasice de screening și, astfel, rămân în afara programelor de prevenție.

Această opțiune poate facilita accesul la testare pentru femeile din regiuni îndepărtate și din localități rurale, unde nu există suficient personal disponibil pentru prelevarea probelor, dar și pentru cele cu program de muncă foarte încărcat, care nu reușesc să se prezinte la consultații în orele obișnuite. Totodată, metoda poate fi mai ușor acceptată de femeile care evită examinarea ginecologică din cauza disconfortului, a stării de jenă, a lipsei de timp sau a unor experiențe anterioare neplăcute.

Cele 10 instituții medico-sanitare participante sunt: Asociația Medicală Teritorială Botanica (Chișinău); Centrul Medicilor de Familie Bălți, precum și centrele de sănătate din orașele Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadîr-Lunga, care au fost selectate pentru a acoperi regiuni diverse ale țării.

Acest lucru a fost posibil după ce, pentru anul 2025, CNAM a alocat, din fondul măsurilor de profilaxie, resurse financiare pentru procurarea a 3.000 de teste de detectare a ADN-ului Human papillomavirus prin metoda PCR, în valoare totală de peste 865 de mii de lei. Testele au fost procurate și distribuite de către Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, iar unitatea de coordonare a gestionat întreg procesul și a instruit personalul medical implicat. Adițional, pentru determinarea genotipului virusului prin metoda PCR au fost alocați un milion 229 de mii de lei.

În cadrul pilotării au participat 3.030 de femei, câte aproape 300 din fiecare instituție medico-sanitară desemnată, selectate pe baza unor criterii stricte de eligibilitate. Femeile au avut vârsta între 30 și 65 de ani, nu au efectuat un test citologic în ultimii 3 ani și nu au avut un diagnostic confirmat de cancer de col uterin. De asemenea, își începuseră viața sexuală, nu erau însărcinate în momentul testării și și-au exprimat consimțământul informat pentru participare.

„Pe lângă procurarea testelor, o companie din România (V-VEIL-UP PRODUCTION SRL) a donat Republicii Moldova 3.000 de teste de autoprelevare. Aceasta a permis includerea unui număr mai mare de femei în pilot și extinderea perioadei de testare, dacă va fi aprobată. Receptivitatea din partea prestatorilor și a participantelor a fost foarte mare – interesul față de autoprelevare a depășit așteptările noastre. Din totalul femeilor examinate, 1.139 (37,6%) au ales autoprelevarea, iar 1.891 (62,4%) au preferat recoltarea efectuată de personalul medical. Femeile au adus testele la centrul de sănătate sau asistentele medicale le-au preluat. Participantele au fost din diverse medii – atât din zone vulnerabile, cât și cu studii superioare – și au răspuns la chestionare”, relatează Diana Valuța, șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin.

În urma pilotării, 184 de femei (6,6%) au avut rezultate pozitive pentru HPV. Conform instrucțiunilor, femeile cu tulpinile HPV 16 sau 18 sunt direcționate spre colposcopie, în timp ce femeile cu alte tipuri de HPV cu risc înalt trebuie să efectueze un test Babeș-Papanicolau. Femeile cu rezultat negativ pentru HPV vor fi invitate la următorul screening peste cinci ani.

Testarea HPV reduce presiunea asupra medicilor, aduce costuri mai mici pe termen lung și oferă o eficiență sporită în prevenirea cancerului. Probele sunt analizate automat, cu ajutorul unui aparat special (PCR), ceea ce scade riscul de erori umane și simplifică procesul de lucru.

„În Republica Moldova, acest lucru este foarte important, pentru că avem puțini citologi, cei care există sunt supraîncărcați, iar media lor de vârstă depășește 50 de ani. Astfel, testarea HPV ne ajută să folosim resursele umane mai eficient și să obținem rezultate mai precise”, susține Diana Valuța.

Pe termen lung, testarea HPV este mai eficientă și din punct de vedere economic. Datorită sensibilității ridicate, permite ca screeningul să fie efectuat mai rar, o dată la 5 ani, în loc de 2–3 ani, și reduce nevoia de investigații suplimentare și tratamente costisitoare pentru forme avansate de cancer.

„Se estimează un buget anual de aproximativ 10 milioane de lei, ceea ce ar permite implicarea tuturor instituțiilor de asistență medicală primară și realizarea a circa 12 mii de teste anual. Aceasta ar putea duce la identificarea a aproximativ 800 de cazuri pozitive și, totodată, la reduceri semnificative ale costurilor de tratament, prin depistarea precoce a afecțiunilor și scăderea incidenței formelor avansate de cancer cervical”, explică Doina Rotaru.

Pentru o evaluare mai amplă a aspectelor culturale, sociale și de acceptare a programului, unitatea de coordonare consideră necesară continuarea pilotării și testarea a încă aproximativ 3.000 de femei. În acest scop, Compania Națională de Asigurări în Medicină a prevăzut pentru 2026 suma de un milion de lei pentru continuarea screeningului prin testarea HPV, ceea ce va face posibilă extinderea participării și colectarea unui volum mai mare de date.

Aceste informații suplimentare vor contribui la consolidarea bazei de dovezi necesare pentru decizii privind implementarea pe termen lung a testării HPV ca metodă primară de screening în Republica Moldova, adaptată resurselor disponibile și nevoilor populației feminine.

Pilotarea națională, împreună cu experiența internațională acumulată, arată că testarea HPV oferă un instrument precis, eficient și sustenabil pentru prevenția cancerului de col uterin, compatibil atât cu realitățile sistemului de sănătate, cât și cu standardele globale în domeniu.

Citologia va rămâne un instrument valoros, utilizat pentru trierea cazurilor pozitive, iar serviciile de diagnostic și intervalele de screening vor fi revizuite pentru a crește eficiența și sustenabilitatea pe termen lung. Astfel, femeile din Moldova vor beneficia de un program modern, sigur și accesibil, care oferă o protecție reală împotriva cancerului de col uterin.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.