Școlile profesionale, mai atractive?

Reformă // În urma reconceptualizării programului de învățământ în sectorul vocațional/tehnic, responsabilii din domeniu își propun să sporească nivelul de instruire a elevilor, iar forța calificată de muncă să fie racordată la cerințele pieței muncii

În ultimii ani, pe piața muncii s-a simțit o lipsă acută de specialiști calificați. Cel mai des, agenții economici menționează că se confruntă cu un decalaj semnificativ dintre necesitățile lor și cunoștințele profesionale ale absolvenților instituțiilor de învățământ vocațional/tehnic. În acest context, Ministerul Educației (ME) a demarat un proces amplu de reformare a sistemului de învățământ, inclusiv a școlilor de meserii.

Echipament din perioada sovietică

La școala de meserii din s. Todirești, Anenii Noi, elevii pot învăța trei meșteșuguri: cusătoreasă, lăcătuș pentru reparația automobilelor și tractorist. Doar laboratorul pentru cusătorese este dotat cu echipament modern, lucru realizat de către un agent economic din raion care are contract cu instituția, însă pentru celelalte meseriiutilajul tehnic e din anii 1970-1980.

„Viitorii tractoriști învață meseria de pe combina „Niva” și un tractor MTZ 82, pe când liderii agricoli lucrează cu niște autovehicule moderne. Cunoștințele de bază noi le asigurăm. Au fost procurate placate noi de pe care elevii studiază. Din martie, ei pleacă la practică, unde își dezvoltă aptitudinile pe care le-au obținut la școala noastră”, a explicat directorul interimar al instituției, Ludmila Bebea.

Anul acesta, școala a înmatriculat 67 de elevi, pe când capacitatea sa e de trei ori mai mare. „Școala are capacitatea de 210 locuri, iar numărul de elevi care învață este mic. Cheltuiala crește. Sunt sau nu elevi, instituția și căminul, care are două etaje nelocuibile, trebuie încălzite”, explică Bebea.

Agenții economici plătesc puțin

Cât despre încadrarea absolvenților în câmpul muncii, situația e mai îmbucurătoare. „Fetele care învață de cusătorese au un loc de muncă asigurat, deoarece obligatoriu muncesc un an după studii la întreprinderea din Anenii Noi. Tractoriștii pot să mai întâlnească unele probleme, însă lăcătușii se încadrează în câmpul muncii foarte bine. E drept că sunt puțini agenți economici care ar avea nevoie de tractoriști”, zice directoarea.

Școala profesională nr. 3 din capitală din domeniul construcțiilor are utilaj modern. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre elevii care absolvă instituția nu se încadrează în câmpul muncii. „60% din numărul total de absolvenți ai anului 2014 din cadrul școlii s-au angajat, dar la companii de stat, care oferă locuri de muncă prost plătite. Agenții economici plătesc mai puțin un absolvent al școlilor profesionale decât un muncitor calificat, motivând că nu au experiență, de aceea proaspeții absolvenți abandonează serviciul după trei luni de muncă”, relatează directorul adjunct, Galina Zapanovici.

O reformă ambițioasă

În anul 2010, numărul șomerilor cu studii secundar-profesionale a constituit aproape o treime din numărul total de șomeri, adică 23 de mii de persoane, iar 30% dintre absolvenți nu lucrează conform specialității obținute, arată datele Biroului Internațional al Muncii. Mediul de afaceri din R. Moldova, în special investitorii străini, se plânge de calitatea redusă a studiilor candidaților la locurile de muncă și de insuficiența calificării acestora.

Și ministrul Educației, Maia Sandu, a specificat în cadrul unei ședințe a Cabinetului de miniștri că necesitatea de specialiști calificați pentru dezvoltarea afacerilor este frecvent invocată de către companiile locale și internaționale. „ME a demarat o reformă ambițioasă a sectorului vocațional/tehnic. A fost elaborată și aprobată o Strategie pentru anii 2013-2020, care prevede sporirea competitivității economiei naționale prin pregătirea forței de muncă competente și calificate, în corespundere cu cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii”, a spus ministrul.

Astfel, începând cu anul curent, Republica Moldova beneficiază de asistență din partea Uniunii Europene pentru învățământul vocațional/tehnic în valoare de 30 de milioane de euro.

Școlile profesionale, în capul mesei

„Ceea ce este preconizat în Strategia respectivă va fi foarte benefic. Și dacă se va respecta documentul, învățământul profesional-tehnic va sta în capul mesei, va asigura țara cu meseriași bine pregătiți în toate domeniile cerute pe piața muncii”, a declarat președintele Consiliului de directori de școli profesionale și medii de specialitate din R. Moldova, Ilie Pădureț.

Grație sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, vor fi create zece Centre de excelență specializate în diverse domenii ale economiei naționale. Centrele vor fi selectate în urma procesului de cartografiere a rețelei, în baza unor indicatori, din rândul celor mai performante instituții. Acestea vor avea rolul de coordonatori regionali pentru instituțiile arondate în asigurarea curriculară, metodologică și pentru promovarea parteneriatelor eficiente cu agenții economici. În același timp, vor fi create comitete sectoriale pe șapte domenii ocupaționale, care vor elabora standarde ocupaționale și se vor ocupa de analiza pieței muncii.

Optimizare la pătrat

Expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” Cornel Ciurea menționează că învățământul vocațional/tehnic va trece prin același proces de optimizare prin care trece și sistemul școlar, doar că pentru moment nu se cunosc exact instituțiile care vor fi supuse optimizării, fiindcă se lucrează.

„Centrele de excelență înseamnă lichidarea câtorva școli profesionale și crearea uneia singure, dar foarte puternică și cu dotare bună. Vor fi aduși cei mai buni profesori, numai că sunt foarte multe școli profesionale, care abia se țin „în viață” și este greu să le închizi. Totodată, școlile de meserii vor fi lichidate. Asta prevede și Codul educației”, a declarat Ciurea.

Reforma, racordată la cerințele pieței

Expertul vede această reformă ca una foarte greu de realizat, din considerentul că ea trebuie centrată pe cerințele pieței. „Or, agenții economici nu trimit semnale de ce specializări este nevoie. Ei spun că R. Moldova nu are economie. Sunt foarte mulți producători mici și mijlocii, iar agenți economici mari avem foarte puțini. Cererea lor este mică, dar trebuie să se înțeleagă că sistemul educațional nu poate să se ghideze de cerințele pieței. Acesta nu e un motiv pentru a închide instituțiile. Foarte mulți tineri termină școlile profesionale și pleacă peste hotare la lucru. Nu poți spune că sistemul lucrează în gol. Vor fi identificate domeniile în care are rost să investim”, explică Ciurea.

Gheorghe Timuș, viitor absolvent al Școlii profesionale nr. 3 din capitală, învață meseria de lăcătuș-instalator în tehnică sanitară. Băiatul a ales să facă o școală profesională pentru că are perspective în viitor. „Îmi place această profesie, deoarece cu timpul vreau să devin inginer. La colegii nu am găsit această meserie, de aceea am venit aici. Consider că e o muncă bine plătită și e bine văzută pe piața muncii”, spune băiatul, care se așteaptă să primească, după absolvire, un salariu de până la 8 000 de lei pe lună.

Reformă cu succes

În Estonia, reformarea sistemului de învățământ vocațional a fost reușită: din circa 40 de școli profesionale au rămas șapte. Însă, fiecare instituție e o „universitate de meserii”: bine dotate, cu un program de studii performant, cu diplome recunoscute și căutate în toată Europa. Școlile profesionale estoniene au, în medie, o concurență de 12 candidați pe loc.