Savanţii din R. Moldova au elaborat metode de refacere a solurilor cernoziomice

Agricultura poate conserva și chiar reface gradual solurile cernoziomice, este concluzia lucrării „Management durabil și rezilient al solurilor de cernoziom”.

Publicaţia a fost editată recent de doctorul habilitat, profesorul cercetător Boris Boincean, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălţi, şi David Dent, de la Chestnut Tree Farm House, Forncett End, Norfolk, Marea Britanie.

Boris Boincean și David Dent indică în cercetare ruptura care a apărut între ecosistemele naturale și terenurile cultivate, analizează practicile care duc la degradarea solurilor de ciornoziom.

Autorii nu numai că iau în considerare pajiștile, sub care s-a format cernoziomul, ca standard pentru evaluarea practicilor agricole curente, ci sugerează şi cum poate să devină agricultura mai asemănătoare cu ecosistemul natural preexistent.

Soluţiile propuse de savanți se referă la diversificarea culturilor și reducerea sau eliminarea completă a lucrării solului.

Primul teren pe care sunt testate soluţii de intensificare sustenabilă a cultivării cernoziomului este Institutul „Selecţia” din stepa Bălţilor, din Republica Moldova.

Menționăm că R. Moldova are cel mai ridicat procent de soluri cernoziomice din lume, însă așa cum s-a întâmplat peste tot cu cernoziomul, solurile din republica noastră degradează.

Potrivit specialiștilor, agricultorii din R. Moldova au eliminat aproape total leguminoasele furajere perene din procesul de rotaţie și conţinutul de materie organică din sol este în continuă scădere.