BOGĂTANII // Satul din R. Moldova care atrage vameși, avocați și notari

Finanțare // Investițiile din surse externe în Duruitoarea Veche ajung la aproape 7000 de euro pe gospodărie, o rată fără precedent pentru R. Moldova

Un sat modest și aproape depopulat, ca aproape toate celelalte sate din R. Moldova, Duruitoarea Veche din raionul Râșcani este astăzi localitatea care se bucură de cea mai mare finanțare externă din întreaga republică, raportată la numărul de locuitori. Numai în ultimii doi ani, în sătucul care numără 172 de case au venit investiții de peste un milion de euro, iar pentru viitorul apropiat există angajamente financiare pentru proiecte de încă un milion de euro. „Satul va renaște”, cred autoritățile locale. Sătenii afirmă că cel mai mare vis al lor s-a realizat deja. După zeci de ani în care au stat mai mult însetați din lipsă de fântâni cu apă potabilă în localitate, acum au apă bună la robinete.

Un sat sărac, atractiv pentru bogați

Gol pușcă și desculț, alergând prin colbul drumului neasfaltat încă, Mihăiță este primul locuitor al satului Duruitoarea Vechea pe care îl întâlnim în cale. Băiețelul de nici doi anișori se grăbește la scăldat. Aflat în preajma lacului Costești-Stânca, sătucul ascunde în spatele său una dintre cele mai pitorești priveliști din întreaga republică: stânci, peșteră și un râu cu apă cristalină. Dacă centrul sătucului este presărat cu case bătrânești, unele chiar părăsite, la marginea localității, în special în preajma râului, în ultimul timp au început a răsări palate. „Acestea sunt vile de notari, vameși, avocați. Vin la noi, pentru că simt ce potențial are satul”, spuneDumitru Lazo, tatăl lui Mihăiță. Bărbatul este originar din Chișinău. „Am în capitală și apartament, și vilă lângă oraș, dar nu vreau să trăiesc acolo. Aerul e poluat. Aici respir cu ambii plămâni”, ne explică el de ce a ales să se stabilească la 210 km de Chișinău,în Duruitoarea Veche, după ce s-a căsătorit.

Condiții ca în oraș

Soția sa, Elena, s-a născut în sătuc. Acum, spune ea, simte că satul renaște. „Ne-au tras apeduct. Acum se lucrează la iluminatul stradal. Au fost reparate drumurile centrale din sat. Am înțeles că ne vor face și canalizare. Dacă se întâmplă toate acestea, o să mi se pară că trăiesc în oraș. Bine ar fi doar să ne întoarcă lăzile de gunoi pe care le-au instalat în urmă cu câteva luni. Le-au scos, după ce unii oameni au spus că nu vor să plătească pentru evacuarea gunoiului”, ne spune tânăra mămică ce își face planuri de a cumpăra o căsuță proprie în Duruitoarea Veche.

Mic fiind, satul nu are o grădiniță sau o școală. „Au deschis un muzeu al satului care stă veșnic încuiat. Mai bine deschideau o grădiniță, că acum avem mulți copii în localitate”, se revoltă Tatiana Mereuță, o tânără din localitate. O altă meteahnă a satului este lipsa unui magazin „ca lumea”. „Acel care îl avem acum nu are un program strict de lucru. Iarna, deseori suntem nevoiți să mergem câte trei kilometri pe jos până la Costești ca să cumpărăm pâine. Bătrânilor le este foarte complicat”, se plânge Tatiana.

„Nici pe timpul sovieticilor nu a fost mai bine”

Chiar dacă pentru străini, efectul investițiilor nu este încă vizibil în sat, bătrânii din Duruitoarea Veche sunt gata să sărute mâna celor care le-au adus apă în case. „În tot satul erau doar două fântâni din care se putea de băut apă. Aici la noi mai este cum mai este, dar în partea cealaltă a satului oamenii însetau rău. Acum, în sfârșit, ne putem sătura cu toții de apă”, glumește Larisa Briceag, o bătrânică din localitate.

Sprijinită în cârjă, mătușa Larisa ne spune că satul se schimbă cu încetul. „Ne trage lumină, mânțănim. Noi am dus-o și mai rău aici. Și pe timpul sovieticilor nu a fost mai bine. Cu încetișoru’, ne ridicăm. După cum dă, ca într-o familie. Nu poate dintr-odată să fie totul bine și frumos”, zice ea, iscodindu-și cu insistență vecinele: „Tanea, ai vorbit cu jurnaliștii? Ai spus de bine despre sat?”.

„Crimeea” din Râșcani

Tanea răspunde cu un zâmbet. Femeia locuiește în Bălți, iar în Duruitoarea Veche și-a cumpărat casă pentru vacanța de vară. „Nu ne trebuie Crimeea. Acolo e scump, iar noi venim aici la apă și stânci”, spune ea. Curtea femeii este plină de bazine gonflabile pentru nepoțeii veniți din Rusia. În spatele casei, femeia are un bazin pentru maturi. „Cum prinde a se încălzi afară, băiatul mă întreabă când mergem la bunica, în Moldova. Aici ei sunt fericiți. Stau toată ziua pe afară”, ne explică Olga, fiica Tatianei. Strângându-și cu dragoste nepoții la piept, Tatiana recunoaște că această „plăcere” a costat-o doar trei mii de euro.

„Noi suntem primii străini care și-au cumpărat vilă aici. După noi au mai venit mulți. De când s-a tras apă și s-a auzit că va fi și canalizare, au început a veni și bogătași. Satul însă e foarte sărac. Oamenii nu au unde lucra, chiar dacă potențialul de dezvoltare este foarte mare”, ne asigură ea.

Tabără Eco, unică în republică

Că satul Duruitoarea Veche are șanse mari să devină o importantă zonă turistică a R. Moldova crede și Nicolae Moscalu care lucrează la amenajarea unei tabere ecologice pentru tineret în localitate.

Pe pământul cumpărat la marginea satului, lângă râu, bărbatul a construit cinci căsuțe de vară, cu câte o odaie, pentru viitorii vizitatori. „La noi totul e ecologic. Apa în căsuțe se încălzește de la baterii solare. Vom instala colectoare de aer. De anul viitor, planificăm să ne apucăm de agricultură ecologică. Știu niște tehnologii care permit colectarea a până la o sută de kg de cartofi sau 40 kg de roșii de pe un metru pătrat de teren cultivat, folosind îngrășăminte organice. Vom încerca să le implementăm aici, la noi”, își dezvăluie planurile Moscalu, președinte al organizației obștești „Moștenitorii” din Bălți.

Tabăra de vară ecologică a fost ridică tot din bani obținuți din proiecte. „Intenția noastră este de a organiza aici ateliere despre eficiența energetică. Vrem să învățăm tinerii să folosească cât mai mult resursele ecologice. Voi semăna iarbă și voi amenaja un drumușor din pietre și cei care vor veni la noi, vor îmbla doar desculț prin curte”, ne mărturisește bărbatul.

Un loc turistic nedescoperit

De-a lungul malului râului stau unul lângă altul câteva corturi. „Sunt turiștii”, ne lămurește Moscalu. Potrivit lui, în localitate vin mulți străini. Principala atracție turistică este peștera din Duruitoarea Veche. „Are peste 300 de mii de ani. Aici a fost găsit craniul unui om de Neanderthal și scheletul unui mamut. În lume, mai există două astfel de peșteri. Una în Spania și alta în Franța. Străinii au aflat de cea de la noi și vin să o vadă. În R. Moldova însă puțini știu despre acest vestigiu. Stăm foarte prost la capitolul promovare”, crede el.

Potrivit bărbatului, dacă în localitate ar fi create condiții pentru cazarea turiștilor, satul s-ar umple de străini care ar cumpăra produse de la oamenii din sat și astfel ar avea toți de câștigat.

Un proiect de succes

„Ne gândim la asta, în perspectivă. Vom căuta fonduri din surse externe, pentru că din banii primăriei nu ne permitem așa ceva. În plus, avem o problemă,fiindcă malul râului Prut nu ne aparține nouă, ci Agenției „Apele Moldovei”, spune Ilona Zuza, secretarul Consiliului local din comuna Costești,din care face parte și satul Duruitoarea Veche. Deocamdată, din resursele primăriei s-au reparat câteva drumuri din localitate și se instalează iluminatul stradal. „Anul viitor, vom continua cu drumurile”, ne-a explicat funcționara.

Svetlana Caliniac, consultant pentru apă și canalizare al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei GIZ, ne-a explicat că proiectul de finanțare câștigat de comuna Costești pentru satul Duruitoarea Veche este considerat de organizație unul de succes. „Să știți că acest proiect a fost unul de excepție. De obicei, finanțarea se face pentru localități mai mari, dar aici am decis să oferim bani pentru construcția apeductului, pentru că situația localnicilor era foarte tristă. Ne-a impresionat receptivitatea populației. Pentru lansarea proiectului, oamenii din sat au trebuit să adune bani pentru proiectul tehnic. Contribuția locală a fost de peste 100 de mii de lei, bani care s-au adunat timp de o săptămână. Termen record”, susține Caliniac. Potrivit ei, proiectul urmează a fi extins în alte 15 localități din raionul Râșcani, acesta având cele mai multe probleme la capitolul asigurării cu apă potabilă.

TOP-ul localităților cu cea mai mare finanțare din exterior

Din 2009 și până în prezent, Chișinăul a implementat proiecte din surse externe în valoare de 5,4 milioane de euro, față de angajamentele financiare de 94 de milioane de lei care vizează localitatea. Raportate la numărul de locuitori, investițiile venite de la donatorii externi ar constitui circa șase euro pentru o persoană.

În Costești, Râșcani, investițiile externe se ridică la 1,3 milioane de euro, aproximativ câte o mie de euro de locuitor, iar în or. Vulcănești s-au făcut debursări de 517 mii de euro pentru proiecte finanțate de donatorii străini. Orașul Drochia a beneficiat de asistență externă în valoare de 504 mii de euro, iar s. Roșu, raionul Cahul - de 501 mii de euro.

În topul localităților cu cea mai mare finanțare primită din surse externe, mai intră s. Sărătenii Noi din Telenești (311 mii de euro), s. Codreanca, Strășeni (251 de mii de euro), or. Bălți (220 de mii de euro) și or. Leova (192 de mii de euro).