Șase secrete ascunse în tabloul „Cina cea de Taină” al lui Da Vinci

Leonardo da Vinci ar fi ascuns în opera sa, "Cina cea de Taină", șase secrete care au marcat comunitățile creștine din întreaga lume.

Portretul ultimei cine a lui Iisus realizat de renumitul artist Leonardo da Vinci este una dintre cele mai celebre picturi din lume.

Însă un expert istoric a subliniat recent ceea ce el susține că sunt șase simboluri ascunse în capodopera din 1495 d.Hr. care spune povestea arestării și învierii lui Iisus - și pe care mulți oameni le-au trecut cu vederea.

1) Pictura îl arată pe Iuda ținând în mână plata de argint pe care a primit-o pentru a-l preda pe Iisus autorităților

Pictura îl arată pe Iuda ținând în mână plata de argint pe care a primit-o pentru a-l preda pe Iisus autorităților, a explicat un blogger numit Culture Critic, deși aceste teorii nu au fost niciodată confirmate de da Vinci.

2) Legământul său rupt cu Dumnezeu, văzut în solniță

Chiar lângă mâna lui Iuda se află ceea ce pare a fi un recipient cu sare pe care el l-a răsturnat, simbolizând legământul său rupt cu Dumnezeu, a scris Culture Critic în postarea sa de pe X.

„Complexitatea și simbolismul împletit au făcut oamenii să speculeze încă de când da Vinci a creat pictura. Și, ca întotdeauna cu Leonardo, nimic nu este întâmplător'", a împărtășit expertul.

Teoria sării a mai fost vehiculată de cercetători, însă solnițele nu au fost inventate până la sfârșitul anilor 1800.

3) Sfântul Petru este văzut ținând un cuțit, simbolizând încercarea sa ulterioară de a-l elibera pe Mântuitor

Între timp, Sfântul Petru este văzut ținând un cuțit, simbolizând încercarea sa ulterioară de a-l elibera pe Mântuitor - adăugând astfel la "reacțiile fascinante ale fiecărui apostol", susține Culture Critic. Cercetătorul a adăugat că arma ar fi cea cu care i-a tăiat urechea lui Malchus în timp ce acesta îl aresta pe Domnul, prefigurând în același timp sfârșitul lui Iuda.

Malchus, un servitor al Marelui Preot evreu Caiafa, se număra printre cei 450 de oameni cărora li s-a ordonat să îl aresteze pe Iisus.

Pasajul biblic Matei 27:3-10 descrie moartea lui Iuda, spunând că acesta s-a simțit vinovat pentru trădarea sa și a încercat să returneze banii care i-au fost dați înainte de a se spânzura.

4) Apostolul Toma stă în spatele lui Iisus cu degetul "ridicat curios în aer" - prevestind faptul că acesta va cere dovezi pentru Înviere

Apostolul Toma stă în spatele lui Iisus cu degetul "ridicat curios în aer", ceea ce ar putea simboliza faptul că apostolul a cerut mai târziu dovezi că Iisus a înviat din morți, susține Culture Critic.

Toma și-a pus degetul într-o rană din coasta lui Iisus pentru a obține o dovadă și, potrivit Ioan 20:29 din Biblie, Domnul i-a spus: "Ai crezut pentru că M-ai văzut? Fericiți cei ce nu au văzut și totuși cred”.

5) Apostolul Toma este, posibil, un simbol pentru însuși da Vinci - tot un sceptic al învierii lui Hristos

Cu toate acestea, unii oameni au susținut, de asemenea, că figura este un portret al lui însuși da Vinci, care a fost, de asemenea, un sceptic al învierii lui Hristos.

6) Cine este „femeia" care stă lângă Hristos la masă?

Există, totodată, segmente ale picturii care rămân încă un mister, cel mai comun fiind presupusa femeie care stă lângă Iisus.

Deși identitatea ei nu a fost niciodată confirmată, unii cred că este Maria Magdalena, care a călătorit cu Iisus și a fost una dintre adeptele sale devotate.

Cu toate acestea, alții au sugerat că este de fapt cel mai tânăr discipol, Ioan, a cărui piele palidă și trăsături feminine ar fi putut să-i facă pe oameni să creadă că este imaginea unei femei.

Controversa de la JO 2024

Această dezvăluire amplă din mediul online vine în contextul în care Jocurile Olimpice 2024 de la Paris sunt criticate pentru reprezentarea ultimei cine a lui Hristos la ceremonia de deschidere de săptămâna trecută.

Scena a arătat dansatori, artiști travestiți și un DJ pozând în fața unei mese, într-o scenă care părea să reprezinte ultima masă a apostolilor cu Hristos înainte ca acesta să fie crucificat.

Regizorul francez de teatru Thomas Jolly a creat segmentul și a susținut că nu se referea la "Cina cea de Taină", ci mai degrabă la zeul grec al vinului și al festivităților, Dionysos, conectând Jocurile la rădăcinile lor grecești.

Jocurile Olimpice au postat imagini ale evenimentului pe X, scriind: „Interpretarea zeului grec Dionysos ne face conștienți de absurditatea violenței dintre ființele umane".

Deși Jolly a susținut că imaginile nu au nicio legătură cu „Cina cea de Taină", producătorii Jocurilor Olimpice au declarat pentru The Wrap că "Jolly s-a inspirat din celebra pictură a lui Leonardo da Vinci pentru a crea decorul".

„În mod clar, nu a existat niciodată intenția de a arăta lipsă de respect față de orice grup sau credință religioasă ... Jolly nu este primul artist care face referire la ceea ce este o operă de artă faimoasă la nivel mondial", au declarat producătorii.

„De la Andy Warhol la „The Simpsons”, mulți au făcut-o înaintea lui", au completat producătorii, conform The Daily Mail.