ANALIZĂ // Buturuga care a răsturnat Guvernul Munteanu: Reforma fiscală greșită, „barosanii” de la companiile de stat și absența din spațiul public. Ce premier caută acum PAS?

Demisia premierului Alexandru Munteanu nu a fost provocată de simple speculații, ci a avut drept cauză principală eșecul major de strategie în gestionarea reformei fiscale, considerată „buturuga care a răsturnat carul” acestui Guvern. De această părere este expertul în politici publice, Andrei Curăraru, care avertizează că promovarea unor măsuri dure care „au umblat în buzunarele cetățenilor”, fără o evaluare a impactului social și fără o comunicare publică eficientă din partea unui premier mai degrabă absent, a transformat o reformă economică într-un eșec politic major care a dus la prăbușirea Cabinetului.

Potrivit expertului, deși în spațiul public au fost intens vehiculate scandalurile legate de salariile de la întreprinderea de stat „MoldATSA” sau fricțiunile interne, „buturuga care a răsturnat carul” a fost gestionarea reformei fiscale.

„Reforma fiscală a fost cea care a determinat acest deznodământ. Ministerul de resort și fostul premier nu au evaluat suficient impactul social și lipsa unor mecanisme de protecție pentru categoriile vulnerabile, fiind nevoiți să retragă parțial aceste politici după ce au stârnit nemulțumire în societate. O reformă poate fi corectă din punct de vedere economic, dar ea devine o pierdere politică dacă logica ei nu este explicată clar cetățenilor”, a explicat Curăraru.

Referitor la neînțelegerile din interiorul echipei guvernamentale, expertul a subliniat că acestea au fost alimentate de structura neomogenă a Cabinetului, format din tehnocrați și oameni de partid, dar a respins speculațiile privind un blocaj total. Singurul incident major confirmat și de Președinție a fost o „ciocnire de caractere” între premierul demisionar și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pe fundalul unor obiecții legate de stilul de conducere al șefului Executivului.

De asemenea, Andrei Curăraru a taxat strategia de comunicare a fostului prim-ministru. „În Republica Moldova a anului 2026, o strategie în care premierul este mai degrabă absent din spațiul public, lăsându-și subordonații să comunice pe problemele esențiale, nu putea avea șanse de succes”, a punctat el.

În contextul pașilor următori, expertul a amintit că Republica Moldova se află într-un moment crucial în relația cu Uniunea Europeană, după ce la 15 iunie a deschis Clusterul 1 (Fundamentele) și are ca obiectiv deschiderea altor două clustere până la sfârșitul verii. Totodată, accesarea celor 1,9 miliarde de euro din Planul de Creștere al UE pentru perioada 2025-2027 este strict condiționată de implementarea reformelor asumate până la 1 septembrie.

Andrei Curăraru a menționat că existența unei majorități parlamentare stabile (PAS) permite desemnarea și votarea rapidă a unui nou Guvern, fără a fi nevoie de negocieri pentru o coaliție, însă viitorul prim-ministru va avea o misiune dificilă.

„Apelul către partidul de guvernare, Președinție și viitorul candidat este de a nu veni doar cu un nume care să treacă tehnic prin Parlament. Noul premier trebuie să aibă un mandat ferm pentru rezultate: realizări pe clusterele de negociere cu UE, decizii explicate transparent pe fiscalitate și salarizare, ordine strictă în întreprinderile de stat și asumarea responsabilității politice. Moldova are nevoie de un guvern capabil să livreze aderarea europeană în termenele asumate”, a conchis expertul în politici publice.

În dimineața zilei de astăzi, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că pleacă din funcție, după opt luni de mandat. La scurt timp, președinta Maia Sandu a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat lansarea consultărilor cu fracțiunile parlamentare pentru săptămâna viitoare.