IQM, prima companie europeană de calcul cuantic listată public, admite că viitorul tehnologiei rămâne incert după debutul rezervat pe Nasdaq

Compania finlandeză IQM, specializată pe întregul lanț de valoare în domeniul calculului cuantic, a debutat joi pe Nasdaq printr-o fuziune cu un SPAC, la o evaluare de aproximativ 1,9 miliarde de dolari. Totuși, prețul acțiunilor nu a explodat la listare și a stat cea mai mare parte a zilei sub prețul ofertei publice inițiale, ceea ce indică o primire rezervată din partea pieței.

Fuziunile prin SPAC nu mai sunt în prezent foarte populare în rândul investitorilor de retail, iar această evoluție palidă a fost, probabil, accentuată de propria recunoaștere a companiei, inclusă în prospect, conform căreia „large-scale commercial traction of quantum computing technology may never occur”.

Avertismentul este valabil, în realitate, pentru toate companiile din domeniul cuantic. Cu toate acestea, sectorul, inclusiv IQM, continuă să atragă clienți care folosesc deja tehnologia pentru sarcini precum simulări și optimizări. IQM vinde atât computere cuantice fizice, cât și acces la sistemele sale prin cloud, având clienți precum VTT Technical Research Centre of Finland și Leibniz Supercomputing Centre din Germania.

„We sell computers into advanced supercomputing centers and data centers, and we sell computing time through the cloud”, a declarat pentru presă directorul general și cofondatorul Jan Goetz.

Cresterea de la opt clienți în 2024 la 22 în 2025 reprezintă un motiv serios de satisfacție pentru IQM, mai ales că doi dintre cei mai recenți clienți provin din sectorul privat. Aceasta arată un progres clar, dar sugerează și că cererea nu va crește masiv până când nu va fi atins așa-numitul „quantum advantage” – momentul în care cipurile cuantice vor depăși performanțele computerelor clasice pentru o gamă mai largă de sarcini complexe și de durată. Atunci ar putea fi deblocate aplicații în biotehnologie, servicii financiare și, totodată, ar putea fi puse sub semnul întrebării sistemele actuale de criptare.

Totodată, nimeni, nici măcar o companie care construiește computere cuantice, nu poate spune cu certitudine când se va produce acest salt.

Incertitudinile nu i-au descurajat însă pe investitori, care continuă să parieze pe companii cuantice, fie ele listate sau private. Aceștia sunt impulsionați suplimentar de ordinele executive recente ale președintelui Trump, menite să accelereze calendarul dezvoltării tehnologiei cuantice. Ca reacție, Departamentul Energiei din SUA (DOE) s-a angajat să pună în funcțiune „primul computer cuantic tolerant la erori și științific relevant din lume” până în 2028.

Decizia aceasta se aliniază unor anunțuri similare venite din Franța, Germania și Marea Britanie. Dar ordinele președintelui american au o greutate specială pentru IQM, care a deschis recent un centru de tehnologie cuantică în Maryland și a instalat un computer la Oak Ridge National Laboratory, instituție ce face parte din DOE. „We can benefit directly from it”, a subliniat Goetz.

Spre deosebire de alte „unicorni” europeni, IQM nu își mută centrul de greutate peste Atlantic. În paralel cu simbolul bursier IQMX din Statele Unite, unde sunt listate și multe alte companii cuantice, firma se pregătește să debuteze mâine și pe Nasdaq Helsinki, unde mizează pe sprijinul continuu al unor instituții precum Tesi, fondul suveran al Finlandei.

Povestea IQM rămâne strâns legată de Finlanda. Compania a fost înființată în 2018 ca un spin-off al Universității Aalto din Espoo, hub tehnologic și de cercetare cuantică de lângă Helsinki, unde încă lucrează aproximativ două treimi dintre angajați. Alte circa o sută de persoane din echipa sa de 420 sunt bazate la München, iar restul sunt dispersate în mai multe locații, pentru a susține planul de extindere globală al companiei.

În prospect, IQM a arătat că această dublă ancorare – europeană și nord‑americană – a contat pentru RAAQ, compania „blank check” prin care s-a realizat listarea prin SPAC. „As evidenced by over €200 million in public support for IQM, European sovereign states and companies have supported IQM’s emergence as a prominent quantum computing company in Europe. IQM also demonstrated its ability to operate outside of Europe”, se arată în opinia consiliului RAAQ.

Deși își menține ambițiile globale, Goetz s-a declarat mândru că IQM a devenit prima companie europeană de calcul cuantic listată în Statele Unite – la mică distanță, deoarece rivala franceză Pasqal și-a anunțat, la rândul său, intenția de a ieși pe bursă printr-un SPAC. „It always feels good to be first and to be a pioneer, but ultimately it’s about long-term success”, a afirmat el.

Operațiunea de listare va aduce pentru IQM lichidități noi de aproximativ 198 milioane de euro după deducerea costurilor, echivalentul a circa 226 milioane de dolari. Totuși, compania atrăsese deja 300 de milioane de dolari în septembrie anul trecut. „It’s a big success raising very shortly after the Series B”, a comentat Goetz. Acest lucru arată că principalul obiectiv al IQM a fost să se poziționeze mai vizibil într-o cursă care rămâne plină de necunoscute și în care avantajul strategic ar putea fi decis de capacitatea de a investi rapid si de a scala tehnologia.