Ruşii jubilează la victoria extremiştilor în unele țări din Europa

„Macron și Scholz se agață de putere cu ultimele forțe rămase”, a declarat șeful Dumei de Stat a Rusiei. Decizia președintelui francez de a convoca alegeri parlamentare în urma înfrângerii zdrobitoare a partidului său, precum și succesul extremei drepte în mai multe țări UE au fost ştiri importante pentru presa rusă iar tonul a fost unul vesel. Mai ales că Emmanuel Macron insistă de câteva luni să trimită trupe occidentale în Ucraina.

Kremlinul a declarat luni că urmăreşte „cu atenţie” ascensiunea partidelor de extrema dreaptă - adeseori considerate ca fiind mai favorabile Rusiei - în Europa şi în Franţa în urma alegerilor pentru Parlamentul European. „Majoritatea (în Parlamentul European) va fi pro-europeană şi pro-ucraineană, dar putem vedea o dinamică a partidelor de dreapta care câştigă popularitate", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov. „Cu timpul, se pare că partidele de dreapta vor călca pe urmele (celor proeuropene) şi noi urmărim acest proces cu atenţie", a adăugat el.

Șeful Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a scris pe Telegram că „Macron și Scholz se agață de putere cu ultimele forţe rămase”. A trimis astfel săgeţi şi către cancelarul german Olaf Scholz, ai cărui socialiști s-au clasat pe locul al treilea în spatele extremiştilor de la Alternativa pentru Germania (AfD). „Lucrul corect pe care ar trebui să-l facă ar fi să demisioneze și să nu-şi mai bată joc de cetățenii lor", a spus Volodin, care conduce camera inferioară a parlamentului rus din 2016.

Potrivit lui Volodin, rezultatele alegerilor atât în Franța, cât și în Germania nu sunt surprinzătoare, având în vedere că „economia stagnează, există o criză a migrației iar țările sunt implicate într-un război în Ucraina împotriva propriilor interese naționale".

Analistul pro-Kremlin Serghei Markov a pus rezultatul alegerilor din Franţa pe seama războiului din Ucraina. "Sper că Macron înțelege că francezii îl resping pentru că a alimentat războiul împotriva Rusiei în Ucraina", a spus cu satisfacţie Markov, un fost consilier al Kremlinului. "Dar poate că va alege, în schimb, escaladarea și va lansa un război NATO cu Rusia", a mai ţinut să avertizeze.

Agenția de presă de stat a Rusiei TASS a concluzionat că cetățenii europeni "s-au pronunțat împotriva măsurilor luate de Bruxelles, dar nu vor fi ascultaţi". Sub Ursula von der Leyen, Comisia Europeană va continua să ia "măsuri nepopulare", cum ar fi discuțiile de aderare cu Ucraina și să caute noi modalități de a sancționa Rusia, susţine TASS.

„Partidele care se opun sancțiunilor Rusiei sunt pe val în UE", a scris luni şi site-ul rusesc de propagandistă RT, care a fost blocat în Europa. Potrivit RT, Marine Le Pen se opune utilizării de către Ucraina a armelor occidentale pentru a desfășura lovituri pe teritoriul Rusiei și s-a pronunțat împotriva sancțiunilor. Şi AfD "s-a opus în mod repetat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și ajutorului militar acordat Ucrainei" mai scrie RT, sugerând că rezultatele politice din cele două mari puteri ale Europei ar putea aduce beneficii Moscovei. În blogosfera rusă, s-a vorbit despre o "slăbiciune a blocului anti-rus" în UE.

Referitor la Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a convocat legislative anticipate ca urmare a succesului Adunării Naţionale (Rassemblement national /RN/, extrema dreaptă), Peskov a declarat că Rusia "nu vrea să se amestece în afacerile interne", dar a asigurat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia, mai ales că şeful statului francez a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai Kremlinului din cauza asaltului rusesc împotriva Ucrainei.

„Vom urmări cu atenţie toate aceste lucruri, cu atât mai mult având în vedere atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor Franţei faţă de ţara noastră", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.