Rusia exportă mai mult țiței decât înainte de invazia Ucrainei, dar încasează cu 18% mai puțin, în ciuda sancțiunilor și a „flotei fantomă” care alimentează China, India și Turcia

Rusia exportă în prezent mai mult petrol brut decât înainte de invadarea Ucrainei în 2022, în pofida unei scăderi înregistrate anul trecut, arată un raport al unui grup de reflecţie finlandez publicat marţi. Volumul exporturilor de țiței rusesc este cu 6% mai mare decât înainte de izbucnirea războiului, în ciuda sancţiunilor impuse de Occident aşa-numitei ”flote fantomă”, precizează Centrul de Cercetare a Energiei şi Aerului Curat (CREA).

Această flotă fantomă rusă – estimată la un număr cuprins între 600 şi 1.400 de vapoare – este folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile occidentale aplicate vânzărilor de petrol rusesc. Totuşi, raportul subliniază că veniturile Moscovei din petrol, care alimentează maşina sa de război, au scăzut sub nivelul de dinaintea invaziei Ucrainei, deoarece Rusia a fost nevoită să acorde rabaturi importante de preţ.

Conform analizei, aceste venituri au înregistrat o diminuare de 18% într-un singur an, ajungând la 85,5 miliarde de dolari, în timp ce volumele exportate au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni anterioare datei de 24 februarie. Aproximativ 93% din petrolul brut rusesc a fost direcţionat către China, India şi Turcia.

”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară unui analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Acesta evidenţiază însă că, în paralel cu reducerea încasărilor, volumul fizic al exporturilor rămâne ridicat.

”LACUNE IMPORTANTE”

Cu toate acestea, ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciunii”, fapt ce permite menţinerea unor volume mari de petrol rusesc în circulaţie. Printre aceste breşe se numără falsa înmatriculare a navelor, dar şi reexportarea de carburant rafinat obţinut din petrol brut rusesc, carburant care ajunge ulterior în ţări ce au introdus sancţiuni.

”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului solicită totodată Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”.

UE are în evidenţă 598 de presupuse nave ce fac parte din această flotă, cărora li se interzice accesul în porturile europene şi la serviciile maritime ale continentului. În acelaşi timp, CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să înceteze importurile de petrol rusesc. Aceste două state, care beneficiază de o derogare de la sancţiunile europene impuse importurilor de petrol rusesc, şi-au majorat cu 11% aceste importuri în primele zece luni ale lui 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, se precizează în raport.