Zaharova anunță că Rusia nu renunță la condiții: fără stoparea extinderii NATO, războiul din Ucraina va continua, iar „problema” va fi rezolvată militar sau politic

Rusia va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, deoarece fără înlăturarea acestei probleme nu poate fi soluţionat conflictul din jurul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, comentând acuzaţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind încălcarea Memorandumului de la Budapesta. Comentariul oficialului rus, formulat chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia rusă în Ucraina, încearcă din nou să justifice agresiunea Moscovei şi sugerează, totodată, că Rusia nu are de gând să renunţe la propriile condiţii pentru a ajunge la pace.

Potrivit Mariei Zaharova, Ucraina ar fi renunţat oficial la unul dintre fundamentele recunoaşterii sale internaţionale de către alte state în anii 1990 atunci când a decis să abandoneze statutul de ţară neutră şi neafiliată niciunui bloc militar. Prin această schimbare, susţine ea, Kievul ar fi încălcat, între altele, şi Memorandumul de la Budapesta din 1994.

„Extinderea necontrolată” a spaţiului geopolitic al NATO până la graniţele Rusiei, incluzând Ucraina, a devenit „una dintre cauzele principale ale conflictului”, fără înlăturarea acesteia nefiind posibilă soluţionarea războiului. Rusia va căuta să rezolve această chestiune fie prin căi politice, fie prin metode militare. „Am propus deja diferite variante”, a afirmat Zaharova, într-un comentariu care, la împlinirea a patru ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, încearcă să prezinte războiul de agresiune al Moscovei drept justificat.

Zaharova a reamintit că, în baza Memorandumului de la Budapesta, Ucraina a acceptat să transfere către Federaţia Rusă o parte din arsenalul nuclear sovietic aflat pe teritoriul său şi a devenit astfel un stat complet lipsit de arme nucleare. La Budapesta a fost adoptată, împreună cu memorandumul, o declaraţie comună a liderilor Rusiei, SUA, Marii Britanii şi Ucrainei. În document se confirma, printre altele, importanţa angajamentelor asumate în cadrul OSCE pentru contracararea creşterii „naţionalismului agresiv şi a şovinismului”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt, este clar că „partea ucraineană nu şi-a îndeplinit aceste angajamente” şi a tolerat, timp de mulţi ani, dezvoltarea unui naţionalism extrem de agresiv. În viziunea ei, acest fapt a condus în cele din urmă la autodeterminarea populaţiei din Crimeea, din aşa-numitele republici populare Doneţk şi Luhansk, precum şi din regiunile Zaporojia şi Herson, prin organizarea de referendumuri şi aderarea lor la Federaţia Rusă. În realitate, însă, aceste referendumuri nu au fost recunoscute pe plan internaţional, fiind considerate simple simulacre care au permis Rusiei să îşi justifice anexarea unilaterală a acestor teritorii ucrainene.

Astfel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe susţine că pierderea integrităţii teritoriale a Ucrainei ar fi rezultatul unor procese interne complexe, fără legătură cu Rusia şi cu obligaţiile sale din Memorandumul de la Budapesta. „Prin urmare, nu se poate vorbi despre nicio încălcare a Memorandumului de la Budapesta din partea Federaţiei Ruse”, a declarat ea.

Zaharova a menţionat că Moscova şi Kievul erau legate de un document juridic pe care îl consideră mai important – tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat, semnat la 31 mai 1997. Acest tratat reglementa, în esenţă, toate consecinţele ieşirii Ucrainei din statul unic cu Rusia. Totuşi, afirmă ea, Ucraina ar fi încălcat sistematic prevederile tratatului, fapt care ar fi dus, în special, la decizia conducerii ruse de a începe „operaţiunea militară specială”, denumirea folosită la Moscova pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Oficialul rus a explicat că orientarea strategică a Kievului către dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al NATO a fost chiar înscrisă în Constituţie, ceea ce ar încălca, în opinia sa, prevederile acestui acord bilateral. Această schimbare ar fi reprezentat, pentru Moscova, una dintre principalele dovezi de abatere de la înţelegerile anterioare.

Zaharova a subliniat că încălcarea de către Ucraina a unei serii de tratate, norme juridice şi principii ale dreptului internaţional ar demonstra „selectivitatea memoriei” lui Zelenski şi a sponsorilor săi occidentali. Atunci când acuză Rusia de încălcarea Memorandumului de la Budapesta, „ei nu îşi amintesc, din anumite motive”, de ceea ce Moscova numeşte sabotarea îndelungată a documentului bilateral fundamental dintre Rusia şi Ucraina.

În plus, a remarcat ea, niciuna dintre structurile internaţionale de profil nu ar fi acordat atenţie acestor presupuse încălcări ale Tratatului de prietenie, cooperare şi parteneriat între Rusia şi Ucraina, încălcări care, potrivit versiunii ruse, au stat în mare măsură la baza deciziei de a lansa „operaţiunea militară specială”.

Potrivit Mariei Zaharova, faptele invocate mai sus ar demonstra că „obiectivele şi scopurile operaţiunii militare speciale îşi păstrează actualitatea. Acestea vor fi îndeplinite, aşa cum a declarat în repetate rânduri conducerea Rusiei”, a punctat ea în ziua în care se împlinesc patru ani de război.

Declaraţiile purtătoarei de cuvânt confirmă practic că războiul va continua şi că Rusia nu este ancorată ferm în negocierile de pace. Ulterior, aceeaşi linie a fost sugerată şi de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a afirmat că Moscova nu şi-a atins încă obiectivele urmărite în Ucraina şi va continua să le urmărească inclusiv pe cale militară.