Rogobete: Ambulatoriul de specialitate, „cheia succesului” pentru 70% dintre nevoile medicale ale românilor

Peste 70-75% dintre serviciile medicale de care au nevoie pacienţii nu sunt legate de urgenţă sau de spitalizare continuă, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, subliniind rolul esenţial al ambulatoriilor de specialitate în sistemul sanitar.

Ministrul Sănătăţii a participat la evenimentul Healthcare Forum 2026 - "Adevărul despre Sănătatea României", unde a vorbit despre necesitatea reorganizării serviciilor medicale şi despre modul în care ambulatoriile pot reduce presiunea pe spitale.

"Discrepanţele dintre mediul urban şi mediul rural, din păcate, există în continuare în România. Şi, foarte important, nu doar în România, în multe state membre din Uniunea Europeană. Există un acces la serviciile medicale oarecum diferit între mediul rural şi mediul urban. Ani la rând, doar s-a constatat şi nu au fost acţiuni concrete pentru reducerea acestui decalaj, pe de o parte. Pe de altă parte, ambulatoriul de specialitate este succesul, este cheia succesului în reducerea acestor diferenţe. Peste 70-75% din serviciile medicale de care au de fapt nevoie oamenii nu sunt servicii medicale în urgenţă sau în spitalizare continuă. Nevoia este de servicii în ambulatoriul de specialitate", a subliniat Rogobete.

El a explicat că în ambulatorii pot fi puse diagnostice simple, pot fi reajustate şi monitorizate tratamentele, se pot face investigaţii, screening şi prevenţie. Astfel, pacienţii primesc îngrijiri în timp util, fără a fi necesară internarea în spital sau intervenţii chirurgicale, ceea ce degrevează spitalele de cazurile care pot fi rezolvate în regim de specialitate.

"Nu este nevoie de internarea pacientului şi nu au nevoie de intervenţii chirurgicale. Noi, în ultimii 20 de ani, am ignorat această componentă atât de importantă, şi anume ambulatoriul de specialitate", a susţinut ministrul Sănătăţii, arătând că lipsa de atenţie pentru acest nivel de îngrijire a dus la aglomerarea spitalelor şi la acces inegal la servicii.

Rogobete a afirmat că, în ultima perioadă, zona de ambulatoriu de specialitate a intrat într-o etapă de dezvoltare accelerată. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost reabilitate, dotate, extinse şi chiar înfiinţate 69 de ambulatorii de specialitate în tot atâtea spitale. În total, aceste 69 de spitale care au beneficiat de finanţare din PNRR au reabilitat, modernizat şi extins peste 375 de cabinete în cadrul ambulatoriilor de specialitate.

Mai mult de jumătate dintre aceste cabinete sunt situate în mediul rural, iar investiţiile au fost împărţite astfel încât raportul urban-rural să fie mai echilibrat, pentru a nu adânci şi mai mult diferenţele de acces la servicii între cele două medii. Reglementările noi pentru modul de acordare a serviciilor în ambulatoriul de specialitate includ prelungirea programului de lucru până la ora 20:00, obligativitatea ca toţi medicii din spital, prin rotaţie, să desfăşoare activitate medicală şi în ambulatoriu de specialitate şi, foarte important, creşterea punctului de plată pentru aceste servicii.

Ministrul a amintit că plata pentru serviciile din ambulatoriul de specialitate a crescut în ianuarie la 6,50 lei per punct, o majorare pe care a catalogat-o drept semnificativă. De asemenea, este prevăzută o nouă creştere în ianuarie anul viitor, când valoarea punctului ar urma să ajungă la 8 lei, măsură ce ar trebui să stimuleze extinderea şi consolidarea acestor servicii.

Alexandru Rogobete a atras atenţia că, timp de peste 20 de ani, sistemul s-a concentrat aproape exclusiv pe formare şi traininguri, ignorând un element esenţial: infrastructura medicală. "Degeaba ai doctori care ştiu cum să facă screening şi investim zeci de milioane în tot felul de workshopuri la munte şi la mare, dacă ignorăm infrastructura, pentru că fără o infrastructură adevărată, nu ai cum să realizezi screening. În ultimii doi ani, şi în special anul trecut, s-a investit masiv în zona de infrastructură", a mai afirmat Rogobete.

El a reamintit că echipe de profesionişti, societăţi profesionale, reprezentanţi ai industriei şi zona administrativă din Ministerul Sănătăţii lucrează la elaborarea primei strategii naţionale de screening şi prevenţie. Documentul va include mai multe componente majore: zona cardio şi cerebrovasculară, oncologia, nutriţia, diabetul şi bolile metabolice, sănătatea mintală, precum şi componenta de sănătate stomatologică, astfel încât prevenţia să devină un pilon central al sistemului sanitar.