Roboții triplează eficiența depozitului Decathlon, dar reaprind disputa despre viitorul locurilor de muncă în logistică

Angajații depozitului Decathlon din Northampton obișnuiau să parcurgă zilnic peste șase mile (10 km) pe jos, pentru a selecta produsele ce urmau să fie trimise către magazine sau direct clienților.

Acum, un parc de 100 de roboți se deplasează rapid prin depozit, urcă pe rafturi de peste 12 m înălțime și aduc mărfurile necesare.

Retailerul de articole sportive susține că noul sistem este de peste trei ori mai eficient. Totuși, compania afirmă că niciun angajat nu și-a pierdut locul de muncă în urma introducerii roboților.

Sindicatele care reprezintă muncitorii din depozite sunt însă mai sceptice. Un reprezentant declară că „scopul final al automatizării” este „să înlocuiască muncitorii umani”.

La „stația de picking”, unde așteaptă să ajungă un robot, Diana Kovacs spune că „nu ai cum să nu te atașezi de ei în timp”.

În rarele situații când sistemul se defectează, Kovacs, 26 de ani, are „un mic moment de amuzament – ca și cum robotul ar fi într-o stare proastă”.

Kovacs lucrează la Decathlon de aproximativ trei ani, sosind chiar înainte ca depozitul să fie în mare parte automatizat, în 2023.

În prezent, aproximativ 75% dintre produsele care trec prin acest centru sunt manipulate de roboți.

Un flux constant de roboți îi aduce cutii cu marfă – de exemplu adidași, șosete sau echipamente sportive – iar un ecran îi indică ce cantitate să plaseze în fiecare dintre cele patru alte cutii, destinate unor magazine din rețeaua de circa 40 de unități a companiei.

După ce distribuie cantitatea corectă de produse, robotul pleacă și imediat sosește următorul.

La fel, când și celelalte cutii sunt umplute corespunzător, acestea sunt preluate, așezate pe un palet, urcate într-un camion și trimise pe drum către magazine.

Sistemul actual pune un accent mult mai mare pe „sănătate și securitate în muncă”, spune ea.

Kovacs descrie cum, înainte, lucrătorii stăteau toată ziua în picioare. Urcau scări pentru a lua cutii de pe rafturile înalte, însă toată această muncă fizică „a fost eliminată” odată cu apariția roboților.

Roboții motorizati mai mici pot atinge viteze de până la nouă metri pe secundă și pot urca pe rafturile depozitului pentru a prelua produsele. Un braț robotic separat, dotat cu un dispozitiv de sucțiune, ridică cutii de până la 25 kg.

„Diferența pentru spatele nostru este uriașă – nu mai e aceeași durere; nu mai stai toată ziua în picioare”, adaugă Kovacs.

Automatizarea depozitului „nu a fost neapărat despre reducerea numărului de angajați”, continuă ea, ci despre eliberarea de timp pentru ca personalul să „dobândească mai multe competențe” și să devină „mai versatil”.

Totuși, noul sistem a dus la necesitatea unui număr mai mic de oameni care să lucreze direct pe podeaua depozitului.

Alastair Bell, directorul de logistică al Decathlon în Marea Britanie, afirmă că depozitul este „de trei ori mai eficient” de când au sosit roboții.

Un braț robotic preia cutiile de pe paleți și „injectează” stocul în depozit.

Bell, 39 de ani, spune că înainte era nevoie de 12 până la 24 de persoane pentru această operațiune, dar acum sunt doar cinci sau șase.

Un alt braț robotic ridică cutiile finalizate pe paleți, pregătite să fie trimise pe șosea.

Sistemul „cunoaște” dispunerea magazinelor companiei și organizează paleții astfel încât descărcarea să fie cât mai eficientă.

Echipa responsabilă de expedieri număra în trecut șase persoane pe zi; acum a rămas la unul sau doi angajați.

Roboții, ghidați de senzori sofisticați și GPS, știu ce stoc există în aproximativ 70.000 de locații dintr-o imensă grilă 3D de rafturi.

Anterior, erau necesare 50 până la 60 de persoane pe zi pentru a selecta 50.000 de articole, spune Bell.

„Astăzi, sunt 12.”

Dar roboții sunt sau nu „ucigași de locuri de muncă”?

Bell afirmă că, deși compania utilizează mai puțini angajați în aceste roluri, schimbarea le-a permis oamenilor să fie „recalificați” pentru alte domenii, precum retail, servicii pentru clienți sau reparații în ateliere.

„Și, în realitate, da, este un job”, spune el.

„Dar este un job captivant? Este un job palpitant? E mai degrabă vorba despre cum putem îmbunătăți și îmbogăți experiența colegilor noștri și mediul din jurul lor.”

Bell menționează că un „hub de economie circulară” angaja anterior cinci persoane, însă acum are 12.

Acolo se lucrează la prelungirea duratei de viață a produselor, de exemplu prin răscumpărarea bicicletelor și recondiționarea lor pentru revânzare.

Steve Garelick, specialist în inteligență artificială și automatizare în cadrul sindicatului GMB, consideră „fanteziste” afirmațiile conform cărora nu există pierderi de locuri de muncă din cauza automatizării.

„Când ai un depozit în principal automatizat, reduci masiv numărul de muncitori”, spune el.

Deși, până acum, consecințele automatizării au fost „foarte limitate”, el se teme că „mergem în somn spre o situație în care foarte, foarte mulți oameni își vor pierde locurile de muncă”.

Aceasta ar putea avea un impact puternic asupra zonelor precum Northamptonshire, aflată în mare parte în interiorul așa-numitului „triunghi de aur” al logisticii, definit ca perimetrul aflat la maximum patru ore de condus de 90% din populația Regatului Unit.

Tony Bellot, lector superior în logistică la Universitatea din Northampton, afirmă că puțin peste 10% din totalul locurilor de muncă din Northamptonshire sunt legate de domeniul logisticii.

Organizațiile de profil estimează că industria logistică valorează aproximativ 170 de miliarde de lire și angajează 8% din forța de muncă a țării.

Bellot rămâne optimist în privința impactului automatizării asupra pieței muncii.

Deși a existat o tranziție semnificativă de la munca manuală, el spune că firmele caută acum angajați cu „abilități analitice” și „înțelegere digitală”.

Inteligența artificială, adaugă el, va permite companiilor să planifice mai precis și să „elimine risipa”.

La aproximativ 20 de mile (32 km) nord de Northampton, în apropierea nodului 18 al autostrăzii M1, Daventry International Rail Freight Terminal (DIRFT) găzduiește șase milioane de picioare pătrate (560.000 mp) de depozite și aproximativ 10.000 de locuri de muncă în logistică.

Recent, pe acest amplasament a avut loc o ceremonie de inaugurare pentru un nou depozit al companiei Arla Foods.

Fran Ball, vicepreședinte senior responsabil de lanțul de aprovizionare la Arla, spune că s-a ales DIRFT pentru că este „în centrul de greutate al zonei în care se află clienții noștri” și va face „distribuția mai sustenabilă”.

Depozitul complet automatizat va fi operat de compania de logistică XPO.

Vor fi create aproximativ 400 de locuri de muncă la DIRFT, însă nu este clar ce se va întâmpla cu posturile existente în depozitele Arla din Hatfield (Hertfordshire) și Stourton (Leeds).

Dan Myers, directorul general al XPO în Marea Britanie, spune că noul centru va dispune de „automatizare de generație următoare”, inclusiv „shuttle”-uri asemănătoare unor roboți.

Locurile de muncă în logistică devin „din ce în ce mai tehnice”, explică el.

„Competențele necesare, nivelul de educație cerut, cresc tot mai mult”, adaugă Myers, dar se declară „absolut încrezător” că XPO va „continua să crească nivelul de ocupare” și că vor exista în continuare poziții de intrare în domeniu.

Phil Oakley, vicepreședinte senior al Prologis, proprietarul DIRFT, afirmă că nu crede că numărul lucrătorilor de pe amplasament va scădea.

„Considerăm că numărul va rămâne același, poate chiar va crește – însă automatizarea va contribui la creșterea eficienței acestor clădiri”, spune el.

Care este însă cea mai mare provocare a dependenței de roboți într-un depozit?

Potrivit lui Bell de la Decathlon, problema ține de capacitatea lor fixă.

Dacă depozitul se confruntă cu un „vârf uriaș” de cerere, de exemplu, nu se poate aștepta ca roboții să răspundă flexibil.

„Nu le pot cere să facă ore suplimentare – nu le pot cere să-mi facă o favoare”, spune el.