18:21:21 28.03.2024
Stiri

RISIPĂ // Primăriile din R. Moldova cheltuiesc anual MILIOANE de lei în VÂNT: Proiecte care NU sunt realizate niciodată

Economie 03.06.2017 14:08 Vizualizări6301 Autor: Ziarul National
RISIPĂ // Primăriile din R. Moldova cheltuiesc anual MILIOANE de lei în VÂNT: Proiecte care NU sunt realizate niciodată
Consiliul raional Sângerei


Autoritățile locale din R. Moldova se întrec în a cheltui anual zeci de mii de lei pentru mormane de hârtii care ajung să putrezească în primării sau consilii raionale. Banii sunt tocați pe tot felul de studii de fezabilitate, proiecte de arhitectură sau rapoarte de audit energetic ce rămân fără finalitate. De multe ori, aleșii locali nu găsesc finanțare pentru aceste proiecte sau se răzgândesc pe parcurs, banii publici fiind pur și simplu irosiți pe studii inutile.

Actele au dispărut

Consiliul Raional Drochia a cheltuit timp de doi ani, în perioada 2012-2014, peste două sute de mii de lei pentru studii care nu au condus la niciun proiect concret.

De exemplu, studiul de fezabilitate pentru reparația Casei de cultură din satul Popeștii de Sus a costat 48 de mii de lei. Autoritățile nu au găsit nici până astăzi patru milioane și jumătate de lei pentru a renova clădirea, așa cum arătau estimările de atunci, dar și proiectul a dispărut de la primărie. Acum, chiar de-ar apărea o sursă de finanțare pentru reconstrucția Casei de cultură, e nevoie de un nou studiu de fezabilitate plătit din bani publici.

„Nu avem niciun document. Cred că fostul primar a plecat cu tot cu acte. Acum, încercăm cu forțele proprii să mai facem câte ceva în clădire, dar despre o reparație capitală nu poate fi vorba din lipsă de finanțare”, afirmă primarul Iurie Grosu.

Pentru anul curent, consiliul local din Popeștii de Sus a alocat o sută de mii de lei pentru a renova fațada Casei de cultură, iar anul trecut s-au cheltuit aproximativ 30 de mii de lei pentru mici reparații în interiorul clădirii.

Apeduct doar pe hârtie

Autoritățile raionului Sângerei au investit sute de mii de lei în documentația de proiect, atunci când și-au propus să construiască rețele de apeduct și canalizare pentru mai multe localități din raion. Actele stau grămadă într-un birou, iar unica conductă care a început a fi construită în cadrul unui proiect finanțat prin intermediul Agenției de Dezvoltare RegionalăNord (ADR) este cea centralizată, din conducta Soroca-Bălți-Sângerei. Însă și acest proiect nu se știe dacă va fi dus la bun sfârșit.

„ADR ne-a transferat doar șase milioane de lei, dar costul total al proiectului este de 43 de milioane. Potrivit actelor, acesta trebuie realizat în 24 de luni. Când o să primim noi restul banilor și când o să-l finalizăm?”, se întreabă indignat președintele raionului Vasile Marandiuc.

„Cu toate că, în perioada 2012-2015, autoritățile publice locale au executat documentația de proiect pentru 11 obiective, beneficiind pentru acestea de mijloace financiare din bugetul de stat și cel local în sumă totală de 45 de milioane de lei, pe moment niciun proiect nu a fost finalizat integral și, respectiv, niciunui utilizator nu i-a fost livrată apă potabilă. Pentru finalizarea acestor obiective sunt necesare mijloace financiare în sumă totală de 103,8 milioane de lei, care nu au fost identificate, iar tergiversarea finanțării condiționează degradarea fizică și morală a lor”, punctează și auditorii Curții de Conturi, într-un raport prezentat anul trecut.

Peste 700 de mii de lei pentru proiectare

Între timp, mai multe date din proiectele realizate acum cinci ani pentru apeduct s-au învechit și autoritățile din Sângerei au fost nevoite să revadă documentele. „Proiectul a fost revăzut de mai multe ori. Am semnat o mulțime de hârtii”, adaugă Marandiuc. Pentru noile măsurări s-au cheltuit din nou bani publici.

Potrivit cifrelor pe care ni le-au oferit funcționarii Consiliului Raional Sângerei, lucrările de proiectare, în prima etapă a proiectului, au costat 165 de mii de lei. În cea de-a doua etapă s-au irosit alte 179 de mii de lei doar pentru proiectare, iar în cea de-a treia etapă – încă 219 mii de lei.

Alte 191 de mii de lei au fost cheltuite pentru proiectarea conductei Rădoaia –Izvoare - Drăgănești - Sângereii Noi, care avea să fie unită la conducta centrală Soroca-Bălți-Sângerei. Acest proiect a rămas doar pe hârtie. Actele stau de trei ani prin birourile funcționarilor, pentru că din nou nu există finanțare.

Nu mai vor gimnaziu cu eficiență energetică

La Primăria satului Moara de Piatră din Drochia se prăfuiește de câțiva ani un studiu care a costat 46 de mii de lei. Raportul de audit energetic al gimnaziului din localitate nu le-a folosit la nimic aleșilor locali. Proiectul nu a prins viață inițial, iar ulterior s-a răzgândit conducerea școlii și consiliul pedagogic - nu mai vor eficiență energetică.

„Am lucrat foarte mult la acest proiect. Am făcut vreo trei variante la acte, dar acum gimnaziul este la autogestiune și eu nu pot face nimic. Directorul școlii și profesorii au făcut o ședință și au decis că nu mai trebuie să înainteze proiectul pentru finanțare. Ei spun că întreținerea ulterioară îi va costa mai mult. Clădirea școlii este din piatră de calcar, iar dacă se face izolare termică și se renovează fațada, aceasta va trebui vopsită o dată la trei ani”, explică primărița Valentina Bejenaru.

Și reforma educațională blochează proiectul, susține interlocutoarea: „În gimnaziu studiază în prezent puțini copii și este ineficient să se facă investiții într-o clădire mare. Acum sunt circa 90 de elevi. Posibil în viitorul apropiat să facem școala doar cu ciclu primar”.

15 milioane de lei pentru rapoarte energetice care prind praf

Asemenea satului Moara de Piatră, zeci de mii de lei au cheltuit pentru rapoarte energetice și alte localități din diferite raioane. Autoritățile locale s-au îmbulzit să depună proiecte la Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) finanțat de Uniunea Europeană, dar puține au ajuns a fi susținute financiar.

În ultimii trei ani, 259 de primării care au depus unul sau mai multe proiecte la FEE nu au obținut niciun grant. Peste 500 de proiecte au fost respinse, iar studiile pregătite de experți la solicitarea aleșilor locali au costat circa 15 milioane de lei, dacă luăm în calcul că un audit energetic se face cu aproximativ 30 de mii de lei. Acum, actele se prăfuiesc pe rafturi.

În R. Moldova mai există câteva fonduri ce susțin financiar proiectele inițiate de autoritățile locale, printre care Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională și Fondul Ecologic Național. Și aici se cer a fi prezentate zeci de hârtii ce costă o groază de bani și tot felul de studii de fezabilitate pentru accesarea granturilor. Pagubele suportate de primăriile care nu reușesc să convingă finanțatorii sunt destul importante, în condițiile în care acestea au, de regulă, bugete austere.

Tatiana Badan, președinte CALM, primar de Selemet, Cimișlia: „Fondurile sunt politizate”

În R. Moldova există o problemă de sistem în ceea ce ține de finanțarea proiectelor. În primul rând, fondurile sunt politizate. Nu există o competiție corectă. Dacă ești primar fără acoperire politică, șansele ca să obții ceva sunt mici, chiar dacă ai un proiect bun. Deoarece au bugete de doi bani, primarii sunt nevoiți să stea doar cu ochii pe internet și să vâneze unde mai sunt fonduri și se poate de aplicat pentru a obține o investiție în sat.

Dacă nu ești pregătit, nu poți să aplici. Astfel, autoritatea locală este nevoită să facă documentația tehnică din timp și să aștepte oportunitatea. Eu am la Selemet șase proiecte care se prăfuiesc și care au costat aproximativ 300 de mii de lei. Cu orice ocazie le putem depune, dar vor trebui actualizate devizele de cheltuieli și iarăși sunt costuri suplimentare.

Experiența României e foarte bună. Acolo, când se anunță un proiect, se acceptă în prima fază doar ideea și, ulterior, dacă este selectat conceptul, atunci autoritatea locală face și proiectul tehnic. Nu ca la noi - trebuie să depui din start tot pachetul de acte care este foarte costisitor și, în final, poate fi respins.

O altă problemă este că noi niciodată nu putem cunoaște cu exactitate care este costul real al unui proiect tehnic. Nicio autoritate nu verifică cum se formează aceste costuri și ni se impun niște sume fantastice. Prețul diferă de la o firmă la alta. Trebuie să cauți. La o companie studiul poate costa 30 de mii de lei, iar la alta - 100 de mii de lei. Ar fi bine ca proiectanții să ofere și o perioadă de câțiva ani pentru „deservire” în care autoritatea să se poată adresa pentru actualizarea calculelor gratuit, pentru că inițial firma a luat bani mari.

Încă o chestiune nu are logică la noi: o autoritate locală trebuie să plătească vreo șapte-opt mii de lei pentru verificarea proiectului tehnic unei alte autorități: Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor. Eu cred că banii trebuie să-i achite proiectantul, pentru că el este controlat dacă a elaborat corect actele”.

Text publicat în Buletinul „Bugete fără secrete” al IDIS „Viitorul”


Stiri relevante

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md