RISIPĂ de bani publici! Funcționarii care sunt remunerați cu zeci de mii de lei pentru câteva ședințe

IRAȚIONAL // Deși sunt falimentare, întreprinderile de stat cheltuiesc anual milioane de lei pentru remunerarea membrilor consiliilor de administrație, iar unii dintre aceștia nu-și merită banii, pentru că deseori lipsesc de la ședințe

Unii funcționari pe care statul i-a delegat să-i apere interesele în întreprinderile publice adună anual venituri de câteva ori mai mari decât salariul de bază. Demnitarii ajung să facă parte concomitent din șase și chiar nouă consilii de administrație (CA), iar astfel eficiența muncii scade.

Câțiva viceminiștri se pot lăuda cu onorarii grase de sute de mii de lei pentru activitatea din consilii, iar alți funcționari au atins recordul la absențe, figurând doar fictiv în lista participanților la întrunirile consiliilor.

Un audit efectuat recent de Curtea de Conturi atestă o situație iresponsabilă la gestionarea a cinci societăți economice de stat. Companiile înregistrează pierderi tot mai mari de la an la an, iar remunerarea conducătorilor crește.

Pierderi de milioane, dar salarii majorate

În ultimii trei ani, profitul ,,Moldtelecom” a scăzut de trei ori, ajungând de la 202 milioane de lei, la 62 de milioane de lei. Pe de altă parte, salariul directorului instituției s-a majorat. În 2014, Vitalie Iurcu a ridicat lunar câte 52 de mii de lei, iar cei cinci membri ai CA au primit onorarii la sfârșit de an de până la 165 de mii de lei, cu 30 de mii de lei mai mult față de anul 2011.

Societatea ,,Apă-Canal Chișinău” a avut anul trecut pierderi de o sută de milioane de lei, iar directorul Constantin Becciev a fost plătit cu 30 de mii de lei pe lună, fiindu-i majorat salariul cu nouă mii de lei. Membrii CA au ridicat lunar câte opt mii de lei.

Administratorul Băncii de Economii a fost remunerat lunar cu 70 de mii de lei, chiar dacă banca a suferit anul trecut pierderi de 244 de milioane de lei. Membrii CA au ridicat onorarii anuale de peste 60 de mii de lei, iar plățile au fost inechitabile. De exemplu, în 2013, trei reprezentanți ai statului au muncit în CA doar două luni, dar au primit o remunerare deplină la sfârșit de an.

Onorarii grase pentru viceminiștri

Cei mai „harnici” demnitari, care reușesc să muncească chiar și în nouă CA ale unor întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, sunt viceminiștrii Economiei și Finanțelor. Anul trecut, cel mai plătit funcționar a fost Octavian Calmâc. Adjunctul de la Economie a adunat venituri de 620 de mii de lei. În timp ce salariul de funcție a constituit doar 153 de mii de lei, onorariile din șase CA au fost de trei ori mai mari. Calmâc face parte din consiliile unor instituții importante: „Banca de Economii”, „Metalferos”, „Moldexpo”, magazinul „UNIC”, „Moldovagaz”.

Doar de la ultima instituție a primit 374 de mii de lei. Am încercat să-i solicităm un comentariu viceministrului, dar secretara acestuia ne-a spus că este plecat într-o deplasare peste hotare.

Fostul viceministru al Finanțelor, actualul deputat Ștefan Creangă a adunat în 2014 venituri de 493 de mii de lei. Demnitarul a reprezentat statul în nouă instituții economice printre care „Moldtelecom”, „Calea Ferată”, „Franzeluța”, „Air Moldova” și „Poșta Moldovei”, iar pentru asta a fost remunerat cu 342 de mii de lei.

„Eu am reușit să-mi fac munca în toate instituțiile”, ne asigură Ștefan Creangă. „Majoritatea ședințelor se desfășurau o dată la trei luni și după ora 17.00 și nu-mi încurcau programul. Dacă la începutul anului faci un plan de activitate bun la întreprindere, CA rămâne doar un organ de monitorizare”, adaugă demnitarul.

De când a obținut mandatul de deputat, Ștefan Creangă a renunțat la calitatea de membru al CA, chiar dacă legea îi permite să-și păstreze funcțiile. „Eu consider că aceste prevederi legislative sunt neconstituționale și nu am vrut să-mi continui activitatea”, explică Creangă.

Membră în 12 consilii și comisii

Și alte ministere își „exploatează” angajații la maximum. În 2013, șefa Direcţiei Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Maria Griniuc, a fost membră a 12 CA și Comisii de Cenzori ale instituțiilor economice publice, printre care „Air Moldova” și „Moldaeroservice”.

Pentru asta a fost plătită cu 102 mii de lei, în timp ce de la locul de muncă de bază a ridicat un salariu de 79 de mii de lei. Un angajat al direcției pe care a condus-o Maria Griniuc ne-a spus la telefon că aceasta nu mai lucrează de jumătate de an la minister.

Secretarul de stat al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Violeta Văsa, a fost delegată în consiliile de administrație ale „Moldtelecom”, „Registru” și „Centrul Național pentru Frecvențe Radio”, care i-au întregit anul trecut veniturile cu 166 de mii de lei, mai mult decât salariul primit de la minister.

Lipsesc de la ședințe

Auditorii de la Curtea de Conturi au constatat că indemnizațiile achitate membrilor CA au fost uniforme, indiferent de prezența lor la ședințe. Un funcționar, al cărui nume nu a fost făcut public, a lipsit chiar la 80% dintre întrunirile consiliului Băncii de Economii, iar la 119 ședințe nu a participat niciun reprezentant al Ministerului Finanțelor.

Un alt membru al consiliului „Tutun-CTC” a fost înscris fictiv în procesele-verbale a trei ședințe, chiar dacă în perioada respectivă se afla în deplasări de serviciu peste hotare. „Majoritatea membrilor CA delegați de stat nu vin la şedinţe. E haos total. Când toate societăţile astea sunt pe calea pieirii, când dividende nu se transferă la stat aproape nimic, folos au numai funcționarii care încasează sume frumoase”, s-a arătat indignat președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean.

Reformă la „Tutun-CTC”

Printre întreprinderile mari care înregistrează pierderi enorme, doar una a decis să modifice sistemul irațional de remunerare a conducătorilor instituției. La „Tutun-CTC” venitul s-a diminuat în ultimii trei ani de șase ori, ajungând la 12 milioane de lei în 2014. Respectiv, salariul directorului a fost micșorat de patru ori – de la 160 de mii de lei pe lună la 40 de mii de lei.

Membrii CA au încasat venituri de două ori mai mici. Ministrul Agriculturii a semnat un ordin prin care le-a tăiat indemnizațiile. „Am considerat că procentul de 4,5% din venitul companiei pe care trebuiau să-l primească membrii consiliului este prea mare, ținând cont de situația economică proastă de la întreprindere. Au ridicat jumătate din bani, iar restul au fost direcționați spre dezvoltarea companiei”, a explicat ministrul Ion Sula. Astfel, un membru CA care în 2013 a primit o indemnizație de 155 de mii de lei, anul trecut a încasat doar 45 de mii de lei.

Doar patru recomandări executate

Curtea de Conturi a prezentat și în 2012 un raport de audit care demonstra că întreprinderile de stat sunt gestionate irațional, iar reprezentanții statului nu sunt remunerați după indicatorii de performanță.

Pentru a redresa situația, auditorii au emis Guvernului și altor entități publice 19 cerințe și recomandări. Până în prezent, doar patru au fost executate integral, șase - parțial, iar nouă au rămas neexecutate. Acum au fost transmise alte 18 cerințe pentru a înlătura problemele din sistem.

Potrivit datelor Registrului Patrimoniului Public, actualizate la 1 ianuarie 2015, în R. Moldova sunt 112 societăți pe acțiuni în care statul are cotă-parte și 244 de întreprinderi de stat, 17 dintre care sunt în procedură de insolvabilitate sau de lichidare.