Republica Moldova, printre țările candidate pentru care UE pregătește foi de parcurs spre aderare

Uniunea Europeană pregătește propuneri menite să ofere celor patru țări aflate cel mai aproape de aderarea la bloc o traiectorie clară și etapizată către statutul de membru, în timp ce alte state candidate vor rămâne, deocamdată, în urmă. Sunt avute în vedere „foi de parcurs” individuale pentru Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania, potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei Europene implicați în elaborarea planurilor. Inițiativa face parte din eforturile de accelerare a unui proces care durează de zeci de ani.

Cele patru țări sunt considerate principalele favorite pentru aderarea la UE. Totuși, ele se confruntă în continuare cu un ritm lent al reformelor și cu termene neclare privind momentul în care ar putea fi admise oficial. Deși Bruxelles-ul le-a susținut de mult timp cererile de aderare, foile de parcurs ar urma să reprezinte prima garanție concretă că statele care vor continua reformele esențiale vor putea deveni membre. În același timp, planurile le-ar oferi și termene orientative pentru încheierea negocierilor.

Unul dintre oficialii europeni a explicat că foile de parcurs vor clarifica ce se așteaptă de la fiecare țară candidată. Documentele vor stabili și obligații pentru actualele state membre, care trebuie să-și dea acordul pentru ca procesul să avanseze. Planurile vor include, de asemenea, termene orientative pentru finalizarea oficială a grupurilor de reforme, cunoscute drept „clustere” de negociere. Acestea reprezintă etape importante în drumul către aderare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să ofere sprijin specific țărilor candidate „care au înregistrat cele mai mari progrese”, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, susținut la începutul lunii septembrie.

În schimb, alte țări candidate aflate într-o fază mai timpurie a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, nu vor primi deocamdată astfel de foi de parcurs. Nici Georgia, Turcia sau Serbia nu sunt incluse în această etapă. În cazul lor, procesul de aderare a fost blocat pe fondul preocupărilor privind regresul democratic și respectarea statului de drept.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare. Acestea vor stabili o listă clară de priorități: termene și obiective concrete pentru a ajuta țările candidate cele mai avansate să finalizeze reformele necesare”.

Liderii UE se orientează tot mai mult către alte democrații favorabile comerțului, în special către statele din vecinătate. Această schimbare are loc pe fondul tensiunilor cu parteneri precum Statele Unite, al practicilor considerate ostile din partea Chinei și al amenințărilor venite din partea Rusiei. Oficialii europeni se tem că un proces de aderare prea îndelungat ar putea provoca dezamăgire în rândul potențialilor membri sau i-ar putea expune presiunilor rivalilor, care încearcă să-i convingă să renunțe la apropierea de Uniune.

Inițiativa apare în timp ce politicile UE de „pre-extindere” sunt supuse unei revizuiri separate. Oficialii consideră că statelor candidate trebuie să li se ofere o cale mai eficientă către „integrarea treptată” în bloc. Aceasta ar urma să folosească beneficiile economice și accesul la proiecte comune drept recompense pentru progresele realizate. Revizuirea este coordonată de Alexandre Adam, consilier apropiat al lui von der Leyen, și urmează să fie prezentată înalților oficiali la 6 octombrie. Scopul este ca statele candidate să rămână pe drumul către UE în perioada în care cererile lor de aderare sunt analizate.

„Extinderea… rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea, însă, necesită timp”, se menționează într-o versiune preliminară a textului privind revizuirea politicii de pre-extindere. „Țările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, și să realizeze reforme de anvergură și durabile. Acest timp ar trebui valorificat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât și pentru a aprofunda integrarea treptată în domenii de interes reciproc.”

În cadrul evaluării, Ursula von der Leyen și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor propune modificări ale modului în care funcționează instituțiile europene. Aceste schimbări ar trebui să ofere garanții că noile state membre nu vor putea perturba politicile-cheie ale Uniunii și nu își vor încălca angajamentele. Printre măsurile analizate se numără clauze de urgență și perioade de tranziție, înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate în totalitate.

„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate acomoda un număr mai mare de membri prin adaptări țintite, în mare parte în cadrul tratatelor existente”, se menționează în proiect. Documentul susține astfel că legile fundamentale ale UE nu trebuie modificate pentru a răspunde îngrijorărilor legate de extindere.

Capitalele europene sunt prudente în privința admiterii unor noi membri, dintre care unii au doar câteva decenii de experiență în guvernarea democratică. Această prudență a fost accentuată de regresul Ungariei în domeniul statului de drept, în perioada în care țara a fost condusă de fostul prim-ministru Viktor Orbán. Budapesta și-a folosit, de asemenea, dreptul de veto pentru a bloca politici importante, inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei și sprijinul acordat Ucrainei. Pentru ca o țară candidată să poată avansa în procesul de aderare, sprijinul statelor membre actuale trebuie să fie unanim.

Liderii naționali își vor exprima punctele de vedere asupra modului și ritmului în care ar putea fi admise noile state membre în cadrul unui summit de două zile, programat la Bruxelles începând cu 15 octombrie. La rândul său, Comisia Europeană le va cere sprijinul politic pentru accelerarea procesului. Consiliul European va organiza „o discuție strategică privind extinderea și reformele interne”, potrivit unui proiect de ordine de zi.

Marta Kos a declarat în această lună că speră ca schimbările propuse și discuțiile cu liderii europeni să ducă la o „toamnă a extinderii”, după mai mulți ani de progrese lente. Ea consideră că noile măsuri ar putea oferi un impuls procesului și ar putea clarifica așteptările pentru tarile care au avansat cel mai mult.

Ursula von der Leyen se deplasează în Balcanii de Vest în această săptămână pentru discuții cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Kosovo. Ea nu va vizita însă Bosnia și Herțegovina și Serbia, deoarece ambele state se află în plină campanie electorală națională. Vizita are loc într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să transmită un semnal mai clar statelor candidate care doresc să-și accelereze reformele și apropierea de Uniunea Europeană.