Reportaj // Separatistele cu Kalașnikov, din Donețk. Polonia, următoarea țintă?

ziare.com

Rizhik, Gaika și Dasha sunt trei prietene care, până de curând, se îmbrăcau ca alte femei tinere. Acum, ele nu-și mai aleg hainele - îmbracă uniformele militare și accesoriile feminine sunt înlocuite cu puști Kalașnikov.
Fetele sunt membre ale batalionului pro-rus Sparta din Donețk, grupare condusă de cetățeanul rus Arseni Pavlov, un celebru lider separatist cunoscut sub numele de „Motorola”, scrie jurnalistul italian Danilo Elia, într-un reportaj publicat pe Kiev Post.

Tinerele din „Sparta” au planuri bizare pentru luna martie. Un cadou pentru ele, în luna în care se celebrează femeia, ar fi cucerirea completă a Ucrainei, glumesc rusoaicele. Membrii grupării „Sparta” se declară patrioți, spun că își apară țara, deși cunoscuții lor proucraineni îi cataloghează ca „agresori ruși".

Un sentiment de tristețe este evident atunci când vorbesc despre prietenii lor care au ales să fie de partea Ucrainei în război.

Irina Zarubina este cea mai tânără dintre cele trei fete. Nici n-a ajuns la vârsta majoratului, are doar 17 ani, iar numele său de război este „Rîjik" (roșcat - n.r.). „Familia mea este acum în Horlivka", spune ea, în timp ce își aranjează pistolul. „Dar eu prefer să rămân aici în Donețk. Cu colegii mei soldați. Acum, viața mea este aici, împreună cu soțul meu", continuă tânăra.

Și Dașa Savici, în vârstă de 19 ani, s-a căsătorit cu un soldat în timpul războiului. Ea este medic. A fost de serviciu la aeroportul din Donețk, în ianuarie, dar numai pentru o perioadă scurtă de timp. „A fost foarte periculos", spune ea. „Mi-era teamă, desigur. E mai bine să rămână aici în condiții de siguranță".

Margarita Maimur, a cărui nume de război este „Gaika", are 20 de ani. Și ea s-a căsătorit în timpul războiului cu un soldat.

Cele trei au vorbit cu jurnaliștii într-o cafenea din Donețk. În local, sunt laolaltă familii cu copii care stau la mese și luptători în uniforme de camuflaj, cu puști AK-47 la umăr. Baracile fetelor sunt în apropiere, chiar după colț.

Afară, tancuri și transportoare blindate sunt parcate și reparate, în timp ce în vehicule sunt îndesate arme. Pe masă, ceainicele tremură când trece vreun tanc.

„Suntem ca o familie mare, iar asta e casa noastră mare", spune Zarubina. „Soții noștri sunt aici, noii noștri prieteni sunt aici. Chiar și „Motorola”, comandantul nostru, este ca un membru al familiei. Noi îi spunem tata", continuă tânăra.

Zarubina și Maimur au medalii fixate la piept. „Ni s-au acordat pentru apărarea orașului Sloveansk", spune Maimur, referindu-se la asediul din iulie 2014.

Următoarea țintă, Polonia?

Sloveansk a fost inițial cucerit de către mercenarii ruși și insurgenții locali, în aprilie 2014. Rusul Igor Strelkov, care a fost identificat de către Serviciul de Securitate al Ucrainei ca un ex-ofițer al Direcției de Informații din Rusia, a condus operațiunea și a spus anul trecut că el fost „declanșatorul" războiului din estul Ucrainei și își asumă responsabilitatea pentru izbucnirea acestui conflict.

Rîjik, Gaika și Dașa au fost de acord să facă o plimbare la periferia de nord a orașului Donețk, într-o mașină cu automate Kalașnikov și lansatoare de grenade. La volan este Vladimir, soțul Dașei.

„Suntem câștigătorii acestui război, știi?", spune el, în timp ce accelerează pe străzile goale ale orașului Kiivski. „Vom cuceri întregul Donbas, iar apoi vom ajunge la Polonia. Dar trebuie mai întâi să cucerim Livov", îl corectează Dașa.

„Da, Livov, apoi Varșovia, iar apoi vom veni chiar la tine, în Italia", îi spune Vladimir jurnalistului.