Reforma sanitară abandonată în 2011 care ar fi putut împiedica greva generală din spitale și transformarea medicilor din bugetari în acționari ai spitalelor

Greva generală din Sănătate readuce în prim-plan o reformă abandonată în 2011, despre care specialiștii afirmă că ar fi putut preveni tensiunile actuale din sistemul medical.

România se confruntă în prezent cu o grevă generală în Sănătate, iar situația redeschide întrebarea dificilă pe care statul român o evită de peste un deceniu: cât timp mai poate funcționa actualul sistem fără o reformă profundă? La 16 ani de la ultimul proiect major de restructurare, doi dintre cei mai importanți experți în management sanitar, prof. dr. Cristian Vlădescu și dr. Cristian Toma, au analizat, într-o emisiune moderată de jurnalistul Val Vâlcu, contextul actual și cauzele crizei.

Cei doi au explicat cum o reformă a sistemului de Sănătate, abandonată în urmă cu mai bine de un deceniu, ar fi putut evita protestele de astăzi. Reforma, inițiată în 2011, prevedea schimbări pe două paliere: unul administrativ, ce viza reorganizarea unor spitale, și unul legislativ, prin modificarea Legii nr. 95. Schimbările ar fi reconfigurat modul de funcționare și finanțare a unităților medicale. Dar ce propunea concret această reformă?

Val Vâlcu: "Greva generală nu ar mai fi fost, întrucât nu ar mai fi fost un contract care să-i vizeze pe toți. Legea salarizării unitare, care declanșează protestele de azi, nu ar mai fi avut sens dacă lucrurile erau organizate diferit și medicii nu ar mai fi fost bugetari".

Cristian Vlădescu: "Ceea ce propunea legea respectivă, și, în mare, vă amintiți corect, era ca spitalele să aibă diferite forme de organizare, începând de la fundații. Erau fundații în care fondatorul era statul, fie la nivel local, fie la nivel central, cum e și acum, dar puțin diferit. Acum nu e fundație, e instituție publică. Putea să fie orice formă de organizare, în funcție de ceea ce decideau proprietarul și conducerea spitalului".

Val Vâlcu: "Putea să fie un SRL în care, de pildă, acțiunile să fie deținute de stat sau de comunitatea locală".

Cristian Vlădescu: "Putea să le aibă cine e proprietarul sau să decidă proprietarul, că legea îi dădea voie, să împartă o parte din acțiuni cu personalul. Astfel, personalul putea participa la surplusul financiar, dacă exista. Ar fi fost o marjă de manevră foarte largă. Mă întorc la ce spuneați. Sigur, dacă era sub forma asta de organizare atunci nici măcar nu se mai discutau lucrurile de acum. Medicii sunt considerați bugetari acum. Ce era trecut în legea respectivă permitea o negociere a salariului, fie că era fundație, ca exemplu, sau orice alt ceva. Negocierea trebuia să pornească de la ceva. Tocmai, pentru a apăra statutul de la momentul respectiv, adică să nu se zică 'negociem, dar de la o jumătate din salariul pe care îl aveți', era o prevedere expresă care spunea că negocierea salarizării personalului spitalicesc pornește de la salariile prevăzute în legea de atunci. Adică, se putea negocia în sus".

Val Vâlcu: "Da, și trebuie să spunem că erau mici. Până în 2018, salariile au fost mici".

Cristian Vlădescu: "Da, erau în jur de câteva sute de dolari, net".

Este a treia zi de grevă în spitalele din România. Sindicaliștii avertizează că protestul se poate extinde în stradă dacă Guvernul nu garantează că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile personalului medical. În timp ce premierul Ilie Bolojan vorbește despre o acțiune cu miză politică, reprezentanții Sanitas susțin că asupra medicilor sunt exercitate presiuni pentru a renunța la grevă.

Viorel Hușanu, prim-vicepreședintele Federației Sanitas, a declarat în această dimineață: ”În fiecare zi analizăm și, până acum, chiar dacă s-a împuținat numărul celor care participă la grevă, ea continuă. Pentru acest tip de grevă, nu ne trebuie un număr minim de participanți. Putem merge mai departe și cu 100. De fapt, greva a fost declarată inițial cu câteva zeci de semnături, la care au aderat ulterior 57.000 de oameni. Totul e în dinamică. Unii renunță, alții aderă. Greva poate înceta printr-o altă hotărâre a Consiliului Național sau dacă jumătate plus unul dintre cei care au declarat inițial greva renunță”.

Totodată, Viorel Hușanu acuză că există presiuni directe asupra medicilor. ”Vine Poliția sau Jandarmeria să ne întrebe de ce suntem în curtea spitalelor și nu pe secție, inoculându-se ideea că se vor desface contractele de muncă sau că nu vor mai lua credite la bănci” afirmă el.

În cele două zile de grevă, sute de intervenții chirurgicale au fost amânate, în numele dreptății pentru sănătate. Deși guvernanții promit că niciun venit nu va scădea, medicul ATI, Radu Țincu, de la Spitalul de Urgență ”Floreasca”, atenționează: ”A nu se confunda veniturile cu salariile. O parte din veniturile de la ATI și UPU sunt realizate de acel spor de condiții grele de muncă. Dacă acel spor este redus, salariul în mod real nu scade, însă venitul oamenilor va scădea”.

Premierul Ilie Bolojan nu vorbește însă despre salarii, ci despre venituri: ”Această grevă care s-a derulat în aceste zile este bazată pe dezinformare și pe minciună, din păcate... pe mai multe minciuni. Una din minciuni este legată de faptul că veniturile, în urma proiectului de lege care, dacă ar fi adoptată Legea Salarizării”.

El l-a acuzat pe fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, că este ”unul din piromanii acestei greve din Sănătate, atât prin declarațiile pe care le-a făcut, cât și prin toate comportamentele”.

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a avut în ultima perioadă mai multe declarații dure la adresa lui Ilie Bolojan și a legii salarizării. Mai mult, el a prezentat informații considerate revoltătoare pentru societatea românească și pentru întregul segment medical din țară. Fostul ministru a afirmat că a primit date potrivit cărora unii manageri de spitale și șefi de secție i-ar amenința pe medici, rezidenți și asistente cu pierderea locului de muncă dacă participă la proteste.

„Am aflat că există manageri de spitale și șefi de secție care îi amenință pe medici, rezidenți și asistente că, dacă participă la grevă, își vor pierde locul de muncă. Vreau să spun un singur lucru: să nu cumva să vă fie frică de ipocriții și impostorii ăștia! Managerul care își amenință medicii, rezidenții, asistentele sau orice alt angajat pentru că își exercită un drept nu mai are ce căuta în fruntea unui spital.

Plecați acasă! România are nevoie de manageri care inspiră încredere, nu de oameni care conduc prin servilism. Aveți grijă! Un manager este judecat după performanță, după indicatori și după felul în care își respectă oamenii, nu după câte amenințări face într-o zi. Sunt convins că, dacă am lua la rând rezultatele unor astfel de manageri, mulți ar avea ei înșiși serioase probleme să își justifice mandatul.

În loc să amenințați medicii, uitați-vă în oglindă și întrebați-vă dacă performanța voastră vă recomandă să mai conduceți acel spital. Pentru unii, răspunsul nu este deloc confortabil. Vreți să amenințați pe cineva? Amenințați-mă pe mine! Nu pe cei care stau nopți întregi la căpătâiul bolnavilor, pe cei pe care îi umiliți doar pentru că își cer drepturile. Nu aveți nicio limită? Ați uitat care este limita mandatului vostru? Vă spun eu: limita voastră este legea! Nu vă este rușine?

Dragi colegi, medici, rezidenți, asistente, infirmiere și întreg personalul medical, nu vă lăsați intimidați. Drepturile voastre nu pot fi anulate prin amenințări de niște importori! Nu o sa vǎ desfacǎ nimeni contractul de munca! Nu sunteți singuri! Mergeți înainte! Încrederea ne face bine. O să fie bine!”, a scris Alexandru Rogobete, deputat PSD, pe Facebook.